CV-ul care aduce Interviul. Model CV care crește șansele de angajare la viitorul job

Acest ghid complet te va înarma cu toate cunoștințele și uneltele necesare ca să îți poți face oricând CV-ul așa cum trebuie. Am inclus și câteva modele de CV făcute corect. În plus, îți dau sugestii bazate pe experiența mea de 18 ani în care am angajat peste 50 de oameni. Vreau să-ți crești șansele de angajare folosind CV-ul în mod corect.

Dacă preferi varianta video, ia-ți ceva de ronțăit și de băut, așează-te comod și pregătește-te de o oră de video despre cum să-ți faci CV-ul. E, practic, o variantă ușor prescurtată a articolului de mai jos. 🙂

Ce e un CV?

CV-ul e cel mai scurt dar cuprinzător fel de a îți descrie cariera și abilitățile. El ar putea ajuta un viitor angajator să își acopere niște lipsuri în forța de muncă în cunoștință de cauză. E practic o biografie, o carte de vizită extinsă, o poveste despre cine ești tu în realitate și ce rol poți juca în planurile potențialului angajator care-ți citește CV-ul.

Îți plac filmele? Un CV bun e ca un trailer de film, îți dă ideea de bază a filmului și câteva scene interesante din el, îți dezvăluie personajele și atmosfera generală și te face curios să vezi filmul cât mai repede. 🙂

Ce înseamnă asta? Companiile care angajează au nevoie de ajutor, mai mult sau mai puțin specializat. Tu, prin calitățile și experiența ta, ai putea să-i ajuți. CV-ul este primul pas în stabilirea unei relații cu un potențial angajator, fiindcă e felul angajatorului de a te cunoaște profesional și de a înțelege dacă ești sau nu persoana pe care o caută.

Câte CV-uri ar trebui să ai?

În principiu, unul singur – cu două variante de limbă (în română și în engleză). Varianta în engleză te va ajuta să te angajezi la multinaționale (unde s-ar putea să aibă rol decident în angajarea ta oameni care nu vorbesc limba română) sau la companii internaționale care caută angajați din România. Numărul acestora a crescut vertiginos odată cu valul de muncă de acasă generat de contextul pandemic, și asta e o oportunitate pentru tine!

Cu toate astea, ca mulți alții, s-ar putea să fii indecis/ă. S-ar putea – neștiind cum e să activezi într-o altă industrie sau într-un alt domeniu – să îți dorești să experimentezi două parcursuri complet diferite de carieră, și să ai skill-uri care să te recomande pentru ambele, într-o anumită măsură. Atunci ce faci?

Răspunsul evident e că ar trebui să-ți faci 2 CV-uri (cu două variante de limbă pentru fiecare). Primul CV ar trebui să indice către un parcurs de carieră, și automat să scoată în evidență în toate „capitolele” (despre care vom discuta mai jos) lucruri care să susțină acel parcurs, și altul bazat pe al doilea „career path” la care aspiri sau visezi. Atunci când vrei să aplici la un job anume, trebuie să ai grijă să aplici cu CV-ul relevant!

Spre exemplu, dacă ai avut o carieră de profesoară până acum și vrei să-ncerci să devii Project Manager. Să zicem că n-ai deloc experiență în domeniu, dar ai făcut în timpul liber cursul de Project Management Professional (care e unul de referință în domeniu). E bine să-ți faci un al doilea CV, cel de Project Manager aspirant, ca un CV de „studentă fără experiență”, dar cu un curs relevant în domeniu. Nu încerca să „explici” unui potențial angajator cum ai rearanjat tu programa de Limba Română așa încât să aibă succes mai mare la clasă, și cum asta-ți dovedește aptitudinile de Project Manager, că știi și tu că nu e așa. 🙂 Bazează-te pe ce-ai făcut și pe ce poți demonstra (în cazul ăsta, cursul PMP), aplică folosind acel CV mai redus ca dimensiuni la job-uri de Junior Project Manager, și vei vedea că vei prinde interviuri și deci șanse de angajare.

Apropo de nevoia de CV bilingv (română + engleză) – ideal e să aplici la job cu CV-ul în limba în care e anunțul. Deci dacă ai afinități sau cunoștințe avansate de alte limbi și vrei să activezi într-un job care să folosească intens limba respectivă, ar fi bine să ai un CV și în acea limbă.

Cât de lung ar trebui să fie CV-ul tău?

Sunt două variante general acceptate. Și ambele folosesc drept unitate de măsură coala de hârtie A4, din motive… istorice. Pe vremuri (și din păcate și în ziua de azi în unele companii) se scoteau la imprimantă CV-urile, sau se depuneau în format fizic, pentru a fi „băgate la dosar”. Evident, excepție fac CV-urile cu format multimedia sau nestandard, dar vorbim despre acestea la finalul articolului.

Așadar, prima variantă, și cea pe care o recomand și eu în ziua de azi, când nimeni nu mai are timp de citit (cu atât mai puțin recrutorii care au de scanat vizual sute de CV-uri pe zi) e să-ți faci CV-ul de exact o pagină.

Alternativa evidentă e de 2+ pagini, dar încearcă să nu lungești prea mult CV-ul decât dacă ai lucruri importante de spus despre tine referitor la rolul pe care-l poți juca în organizația unui potențial angajator. Încă o regulă nescrisă dar oarecum general acceptată (datorită diferențelor de stil de recrutare) este: dacă depășești 10-15 ani experiență, poți să-ți faci CV-ul oricât de lung. Asta fiindcă oricum majoritatea ofertelor de muncă vor veni prin procese de headhunting (deci nu vei aplica tu în mod explicit la job-uri) – și oricum probabil ai multe de zis despre tine, acumulând atâta experiență. Dacă nu ai ajuns încă în acel punct de carieră, limitează-te la maxim 2 pagini.

Ce trebuie să cuprindă un CV?

Pentru a acoperi toate curiozitățile legitime ale unui potențial angajator, CV-ul tău ar fi bine să conțină:

1. Numele tău (complet)
2. Titulatura ta (fie ultimul job, fie rolul tău potențial)
3. Locația (orașul și județul)
4. Date de contact (telefon, e-mail)
5. Dezideratul sau obiectivul profesional (un paragraf scurt despre tine și de ce ar trebui să te ia un angajator în calcul când caută un profesionist)
6. Opțional: O fotografie relevantă cu tine
7. Opțional: Link-uri către profile relevante (spre exemplu, LinkedIn, GitHub și așa mai departe)
8. Experiența în muncă (dacă ai) sau dacă nu ai experiență, inițiativele și proiectele la care ai participat (în perioada studiilor sau în timpul liber)
9. Portofoliul tău (dacă e relevant – fie că îl menționezi ca parte a experienței, fie separat)
10. Abilitățile tale practice (cu accent pe hard skills, iar pe soft skills doar dacă sunt relevante)
11. Educația ta (cu accent pe ultima școală terminată și cursuri extra relevante)
12. Limbi străine cunoscute (și nivelul pentru fiecare)
13. Referințe (fie că le incluzi în experiență, fie că le incluzi separat)
14. Opțional: Interese personale (cu ce-ți petreci timpul liber cu plăcere – hobby-uri, pasiuni, îndeletniciri)
15. Opțional: Conferințe, congrese și alte evenimente relevante la care ai participat
16. Opțional: Faptul că ai sau nu permis de conducere (și ce categorie)

Numele din CV

În Curriculum Vitæ ar trebui să îți treci numele real și complet. Dacă ai avut job-uri relevante înainte de căsătorie, ar trebui să incluzi și numele de dinainte de căsătorie în paranteză. Pe lângă o referință exactă asupra ta în sistemele de management de aplicanți ale angajatorilor (ATS-uri), numele tău e folosit de angajatori inclusiv să valideze referințele despre tine sau să caute dovezi ale realizărilor tale, și e esențial să nu omiți detalii despre el.

Titulatura din CV

Unele CV-uri nu includ acest element, însă mie mi se pare foarte relevant. Practic, spune unui recrutor într-un rând de text exact ce știi (sau ce vrei) să faci pentru un potențial angajator. Te prezintă lumii, e rolul tău potențial, e punctul de plecare al citirii CV-ului. Și din cauza asta, poți seta tonul întregului CV de la acest rând de text.

Dacă ai experiență anterioară, ar fi bine să alegi unul sau mai multe roluri pe care le stăpânești sau spre care aspiri. Dacă nu ai experiență anterioară, ideal e să prezinți rolul pentru care te antrenezi să lucrezi, și să fii sincer/ă și deschis/ă în privința asta.

Locația din CV

Faptul că trăiești într-un oraș anume e important pentru job-urile care necesită prezența la birou. Există și un criteriu secundar de filtrare a candidaților bazat pe locație, fiindcă pentru unele job-uri care necesită intervenții de urgență sau acțiuni fizice în locație, nu ar fi eficient să faci naveta zeci de kilometri. Dacă ești dispus/ă să te relochezi, ar trebui să treci informația asta în obiectivul profesional, nu aici.

Odată cu pandemia declanșată de COVID-19, tot mai multe job-uri sunt remote sau parțial remote și deci locația devine din ce în ce mai puțin relevantă. Mai ales în IT, unde în 90% din cazuri se poate lucra de oriunde din lume, în teorie, cu diverse grade de eficiență.

Datele de contact din CV

Dacă un potențial angajator știe cum să te găsească, îi va fi foarte simplu să te cheme la interviu dacă te potrivești pentru un job. Cu cât dai mai multe date de contact, cu atât mai bine, minimul fiind telefonul și adresa de e-mail.

Evident, ar trebui să fii și pregătit/ă să răspunzi la telefon și să-ți citești e-mail-ul zilnic odată ce aplici la job-uri. Dacă ratezi primul apel de la un angajator, asigură-te că suni recrutorul înapoi în maxim 24 ore. Verifică-ți mail-ul zilnic și asigură-te că răspunzi la mail-urile recrutorilor în maxim 48 ore de când ți l-au trimis. E esențial să faci asta, fiindcă angajatorii consideră că un candidat care nu răspunde la telefon și nu își citește mail-ul nu merită „stresat” mai mult, și te vor scoate din lista rezervată celor pe care-i cheamă la interviu. Seriozitatea e printre cele mai importante atribute ale unui viitor potențial angajat!

Dezideratul sau obiectivul profesional din CV

Fiecare din noi avem planuri și visuri legate de activitatea profesională. Cei cu mai multă experiență poate au și un ethos care le ghidează viziunea asupra industriei. Fă tot posibilul să comprimi ethosul, planurile și visurile într-un paragraf scurt, și prezintă-te unui potențial angajator ca un candidat care are un plan pentru el însuși / ea însăși și care știe ce vrea de la viitor. Asta le dă încredere recrutorilor. În ce? În faptul că ești determinat/ă să faci treabă bună în orice rol vei ocupa de acum încolo, care să te ducă mai aproape de acel obiectiv.

Dezideratul ar trebui să folosească pârghii persuasive care să convingă un potențial angajator că meriți să faci parte din echipa sau organizația respectivă. Ce te definește, ce poți oferi și ce planuri ai? Comprimă într-o frază și o să ai succes cu obiectivul profesional.

Unii candidați își fac câte o variantă de CV pentru fiecare angajator, integrând în obiectivul profesional niște impresii sau detalii explicite despre compania la care își doresc să se angajeze, și asta poate uneori să facă diferența pentru anumiți angajatori. Alți candidați extind adresarea directă către compania pentru care aplică printr-o scrisoare de intenție, ca să lase CV-ul într-o singură variantă. Tu alegi cum vrei să procedezi, însă din experiență îți spun că prezența unuia din cele două elemente personalizate (obiectiv profesional adaptat sau scrisoare de intenție) pentru compania recrutoare te ajută destul de mult să ieși în evidență din marea de aplicanți. Nu sunt mulți care fac asta, iar atenția la detalii pe care o dovedești scriind un paragraf sau două special pentru aplicarea la o companie demonstrează că-ți dorești cu adevărat job-ul respectiv.

Fotografia reprezentativă din CV

Fotografia din CV e complet opțională. Un recrutor de bună credință n-ar trebui să aibă nevoie în niciun fel de o poză cu tine ca să-și dea seama dacă ești sau nu potrivit/ă pentru un job.

Pe de altă parte, CV-urile cu poză ies pozitiv în evidență și atrag atenția mai repede recrutorilor, pentru că psihologic vorbind, oamenii sunt mai atenți la documentele care conțin fețe de oameni. Așa că eu personal recomand să alegi o fotografie cu tine și s-o pui în CV ca să-ți crești șansele de a ieși în evidență.

Link-urile relevante din CV

Dacă în contul tău de LinkedIn se regăsesc mai multe informații decât ai vrut să păstrezi pentru un CV mai scurt, de o pagină spre exemplu, te sfătuiesc călduros să incluzi și un link către profilul tău de LinkedIn în CV, pentru că toți recrutorii folosesc LinkedIn și vei deschide un alt canal de comunicare cu potențialii angajatori.

În plus, pe LinkedIn există mecanisme de „social proof” (dovezi sociale) care într-un simplu CV sunt greu de menționat, și care ajută mult la credibilitatea profilului tău: evaluările pe skill-uri și recomandările. Iată un exemplu de pe profilul meu de LinkedIn:

Pe lângă LinkedIn, dacă vrei un job în zona tehnică și acest job presupune coding (front end, programare, etc) ar fi ideal să menționezi și locația profilului tău de GitHub în CV. Team Leaderii echipelor care angajează apreciază foarte mult faptul că pot să vadă exact cum scrii cod înainte să te vadă la interviul tehnic, pentru că pot sări niște etape și pot pune întrebări mai relevante.

Experiența în muncă din CV

Poate cea mai relevantă secțiune a CV-ului tău, zona de experiență trebuie să fie foarte bine structurată pentru a facilita evaluarea rapidă de către un recrutor. În primul rând, job-urile pe care le-ai avut sau le ai trebuie să fie ordonate invers cronologic (adică ultimul job / actualul job să fie primul din listă).

Cum structurezi experiența din CV?

În cadrul prezentării fiecărui job, ai nevoie să menționezi numele angajatorului, ce titulatură ai avut în cadrul companiei, cât a durat perioada în care ai fost angajat la respectiva companie (luna și anul sunt suficiente, nu și ziua exactă) plus câteva mențiuni foarte importante ale responsabilităților tale și rezultatelor pe care le-ai avut, ca descriere a job-ului. Eventual și mențiuni ale proiectelor din care ai făcut parte, dacă e cazul.

Cu cât lista cu job-uri din ce în ce mai vechi continuă, cu atât e nevoie de mai puține detalii despre ce a presupus job-ul, pentru că oricum se presupune că job-urile foarte vechi sunt mai puțin relevante pentru rolul la care aplici în prezent.

Situații speciale la care trebuie să ai grijă

Dacă ai avut sau ai o perioadă de freelancing (muncă independentă pentru clienți proprii), te sfătuiesc să o listezi ca un job de sine stătător. Dacă ai avut clienți proeminenți pe care i-ai ajutat în perioada asta și cu care n-ai semnat NDA-uri care nu te lasă să divulgi informații despre activitățile tale, listează clienții, proiectele cu care i-ai ajutat și rezultatele (dacă ai acces la ele) pentru mai multă credibilitate a CV-ului tău. Link-uri către proiectele finalizate sau prezentări ale acestora îți asigură puncte extra de încredere.

Să ai în vedere faptul că e bine să listezi în CV întreaga cronologie a job-urilor, ca să existe continuitate în datele de început și final ale unor job-uri succesive, chiar dacă pe unele le menționezi doar cu titlul, compania și perioada. E OK să ai „găuri” de câteva luni, dar dacă depășesc un an, pregătește-te să fii întrebat/ă despre ce-ai făcut în perioada respectivă.

Dacă ai avut mai multe job-uri diferite în cadrul aceleiași companii, poți menționa fie job-uri diferite fie ultima titulatură și poți da detalii despre succesiunea job-urilor în descriere.

Nu în ultimul rând, ar trebui să știi faptul că un recrutor se poate uita și la frecvența cu care ți-ai schimba job-urile până acum. Dacă nu stai în nicio companie mai mult de 3-6-9 luni, sau dacă ai mai mult de 2-3 job-uri unde ai avut o prezență „meteorică” în cadrul unui fost angajator, asta ridică un semn de întrebare pentru recrutor.

În cazuri rare, asta-nseamnă doar că nu te-ai potrivit deloc pe pozițiile respective și că ai simțit nevoia să faci o schimbare care să ți se potrivească mai bine – sau poate că ești antreprenorial și lucrezi mult mai bine pentru tine decât pentru alții. Dar de cele mai multe ori, asta semnalează un alt set de posibile probleme: faptul că ești neserios/neserioasă (deci angajatorii trecuți n-au vrut să te păstreze în echipă), faptul că ești nehotărât/nehotărâtă (deci schimbi job-urile „ca pe ciorapi”) sau faptul că ai avut probleme în a te acomoda care țin mai degrabă de tine (temperament, aptitudini sau multe altele).

Sunt puțini oameni care au o prezență cu atât de mult impact într-o companie pe posturi de perioadă nedeterminată încât „rezolvă” problema pentru care au fost angajați în 3, 6 sau chiar 9 luni, pe principiul „veni, vidi, vici”. Majoritatea angajaților își ating potențialul maxim de productivitate după abia 2 ani într-o poziție anume. În acești doi ani au suficient timp în care ajung să își cunoască colegii, mediul de lucru, proiectele și challenge-urile job-ului, și să găsească prin încercări repetate soluții tuturor problemelor care-i țineau în loc. Dacă ai, deci, de ales între a pleca de la o companie fiindcă „nu mai ai chef” să lucrezi acolo și a pune osul la treabă să ai un impact pozitiv și să lași ceva în urma ta, eu te sfătuiesc să alegi varianta cu mai multă muncă, fiindcă va da și mai bine în CV și-ți vei mulțumi ție însuți sau însăți peste ani.

Ce faci dacă nu ai experiență în domeniul în care aplici pentru job-uri?

Înainte de a răspunde la întrebarea asta, încearcă să răspunzi la întrebările de mai jos:

1. Ai participat – la școală / liceu / facultate sau extra-curricular, chiar și online – la vreun curs sau atelier / workshop / masterclass relevant pentru job-ul la care aplici?
2. Ai fost în vreo echipă de studiu sau organizație studențească care a făcut un proiect relevant de grup pentru job-ul la care aplici?
3. Studiezi singur/ă acasă și ai reușit să termini câteva proiecte personale care sunt relevante în contextul job-urilor pe care le vrei?
4. Ai avut vreun stagiu de practică, vreun internship sau vreo experiență de voluntariat sau work&travel care te-a pus în fața rezolvării unor probleme reale și relevante?
5. Ai dobândit, făcând lucrurile de mai sus, unele abilități demonstrabile care ar putea să te ajute în mod direct la a executa job-urile pentru care aplici?

Dacă poți răspunde cu „da” la cel puțin 1-2 întrebări de mai sus, atunci ai undă verde să integrezi fiecare aspect relevant pentru job-urile la care aplici , folosind principiile de mai jos: integrează toate proiectele în portofoliu, toate abilitățile în lista de abilități și toate cursurile în zona de educație! Stagiile de practică și voluntariat se pot lista ca niște job-uri uzuale în zona de experiență de mai sus. În cel mai rău caz, ai putea să pui accent și pe hobby-urile tale, care cumva se leagă de job-ul pentru care aplici. Asigură-te doar că respecți criteriul pe care l-am tot repetat până acum: RELEVANȚA.

Reorganizări de CV necesare dacă nu ai experiență relevantă

Dacă ai lucrat în cu totul alt domeniu decât cel pe care-l țintești (spre exemplu, dacă vrei un job ca UX Designer și până acum ai fost casier la McDonald’s) te sfătuiesc să faci 2 lucruri care să te ajute să-ți faci un CV mai atractiv pentru recrutori: mută zona de experiență în muncă DUPĂ zona de portofoliu, abilități și educație, și menționează fostele job-uri doar ca un singur rând cu titlul job-ului, locația și durata, fără alte detalii. Crează-ți practic loc în CV ca să-l umpli cu lucrurile relevante pentru job-ul nou pe care vrei să-l ai! Pe niciun recrutor care angajează UX Designeri – ca să continuăm exemplul de mai devreme – nu interesează faptul c-ai lucrat în job-uri sau domenii care n-au nicio legătură cu job-ul de UX Designer.

Cu toate astea, te sfătuiesc să nu cazi în plasa opusă: să consideri faptul că dacă ai avut un job conex dar nu pe subiect, nu merită menționat sau detaliat. Spre exemplu: dacă ai lucrat ca JavaScript Engineer până acum și tu țintești spre un job de Junior Project Manager, job-ul de JS Engineer e încă foarte relevant pentru că se presupune că vei putea să te achiți de rolul de Junior Project Manager cu mai multă ușurință într-o companie care are proiecte de web development, pentru că ai deja bagajul relevant de cunoștințe din cadrul fostului job, și va trebui doar să te dezvolți în direcția laterală de Project Management. Nu pornești de la zero și asta contează, deci job-urile din aceeași companie, aceeași industrie sau aceeași verticală merită menționate în detaliu în CV.

Atunci când îți cauți job-uri, asigură-te că activezi opțiunea „fără experiență” pe site-urile care o suportă. Pe eJobs în momentul în care scriu acest articol există 9170 job-uri fără experiență (din toate domeniile și locațiile) la care poți aplica.

Portofoliul tău în CV

Hai să vorbim de proiecte. În multe industrii, prezentarea muncii anterioare sub formă de listă de proiecte (eventual și cu link-uri unde recrutorul poate vedea exact rezultatul final sau un studiu de caz pe proiectul executat de tine) e cel mai important aspect. Proiectele demonstrabile sunt mai importante decât job-urile anterioare în zona de execuție și dezvoltare din IT, spre exemplu, pentru că nu vorbesc doar despre rolul avut într-o companie anterioară, ci despre un „artefact” tangibil și testabil pe care l-ai lăsat în urma ta și compania respectivă a continuat să-l folosească.

Așa cum o imagine face cât o mie de cuvinte, un proiect bine construit și care rezolvă elegant o problemă foarte clară valorează cât 10 job-uri. Recrutorii se uită la locurile de muncă anterioare ca la un barometru al aptitudinilor, însă oamenii tehnici sau cei din echipa cărora vei face parte pun mai mult preț pe ce știi să faci decât pe câte job-uri ai avut și în ce companii. Rezultatele muncii tale se vor vedea ca parte a muncii întregii echipe.

E infinit mai bine pentru un lider de echipă să aibă cum să-ți evalueze munca direct din procesul de recrutare, fără să fie nevoit să te angajeze ca să te evalueze corect. Dacă ai un portofoliu bine pus la punct, recrutorul va ști exact unde să te plaseze în topul candidaților pentru acel job, iar de cele mai multe ori (fiindcă portofoliile sunt atât de rare, din păcate – sau din fericire pentru tine) asta-ți va da un avantaj evident față de ceilalți candidați la acea poziție.

Abilitățile tale din CV

Evită greșelile pe care le fac toți candidații când își listează aptitudinile! Evită soft skill-uri generice sau irelevante! Toată lumea vrea să găsească o „provocare” sau o „oportunitate” ca să își „exercite calitățile” și să „depășească așteptările”. Toată lumea e „sociabilă”, „organizată”, „motivată”, „creativă” și „orientată către rezultate”. Toată lumea are „spirit antreprenorial”, „spirit de echipă”, „merite dovedite”, „referințe disponibile la cerere” și alte clișee plictisite.

Dacă vrei să fii luat/ă în serios de angajatori, descrie abilități din zona „hard skills”, care se pot dovedi la un eventual interviu practic. Soft skills se deduc parțial din experiența ta anterioară. Spre exemplu, dacă ai fost team leader-ul unei echipe timp de 4-5 ani, e clar că ai spirit de leadership și aptitudini de coordonare și coaching, altfel probabil că n-ai fi rezistat în poziția respectivă atâta timp. Hard skills, prin definiție, sunt mai „grele” – sunt dobândite prin exercițiu, repetiție, educație și practică. Nu spun că soft skill-urile sunt mai puțin importante, dar cred că e bine să le împachetezi într-un fel în care dovedești că le ai prin exemple, portofoliu sau job-urile anterioare și rezultatele prezentate acolo.

Educația și cursurile din CV

Dacă ai suficient spațiu și te încadrezi în standardul ales (1 pagină sau 2 pagini, cum am zis mai sus), educația și cursurile ar trebui listate în ordine invers cronologică: ultimul curs sau ultima școală ar fi bine să fie primul/prima din listă.

Dacă vrei, poți să nu amesteci cursurile extra-curriculare cu educația formală și să le transformi în secțiuni diferite, însă ca să fii succint/ă te sfătuiesc să le păstrezi în aceeași categorie din CV.

Și tot ca să ții CV-ul cât mai scurt, ai putea menționa doar ultima unitate de învățământ absolvită (spre exemplu: doctorat, master, facultate, liceu, etc) și cel mai relevant curs pentru job-ul pe care-l vânezi, mai ales dacă e recent.

Formatul pe care-l recomand pentru prezentarea educației este: Calificare (e.g. Master în Discipline Filologice) – Instituție (e.g. Universitatea București) – Anul absolvirii (e.g. 2014). Funcționează bine și pentru cursuri de orice fel.

Nu pun foarte mult accent pe educație pentru că, din păcate, în majoritatea meseriilor din România, și pentru majoritatea angajatorilor, școlile absolvite contează prea puțin în comparație cu skill-urile. Într-un studiu cu aproape 50.000 absolvenți de facultate în 2012, 5 ani mai târziu, în 2017, doar 35% activau în același domeniu ca acela al facultății absolvite. Și nu doar în România se întâmplă asta. Au rămas puține meserii (de obicei vocaționale) unde chiar contază ce facultate ai terminat sau ce curs ai făcut. Inflația sistemului educațional și criza acestuia de câțiva zeci de ani încoace nu face decât să exacerbeze problema.

Limbi străine cunoscute

E absolut necesar să menționezi în CV-ul tău doar limbile străine pe care le stăpânești cel puțin la un nivel minimal. Adică dacă te-ar lăsa cineva într-o țară străină în care limba oficială ar fi cea menționată și prin absurd nu s-ar vorbi nimic altceva, te-ai descurca să cumperi pâine, să iei un bilet la cinema într-o zonă anume a sălii și să ții o prezentare de 15 minute despre meseria ta. 🙂

Spun asta pentru că angajatorii care folosesc limba străină ca un criteriu de departajare datorită profilului job-ului și cerințelor acestuia vor vrea să se bazeze pe cunoștințele tale în limba respectivă. E bine să specifici și nivelul la care te descurci în fiecare limbă menționată (gradele sunt, de obicei: nativ, avansat, mediu, începător). Poți merge și mai în detaliu și să menționezi nivelul pentru fiecare din aptitudinile de bază care contează la o limbă străină: vorbitul, scrisul și cititul. În general, cel mai mic nivel al unei aptitudini dictează nivelul general al limbii. Spre exemplu, dacă vorbești excelent în franceză dar scrii ca un începător, se cheamă că ești începător în franceză – sau cel mult mediu.

Referințele tale profesionale în CV

Lista de persoane cu care ai lucrat și care te-ar putea recomanda pentru un viitor job e din ce în ce mai importantă în ziua de azi. Referințele profesionale sunt un semn de bonitate pe care îl emani oricărui potențial angajator. Faptul că există o listă de persoane care pot atesta calitățile tale datorită experienței anterioare e poate cel mai mare vot de încredere pe care ți-l poți oferi singur/ă pentru a îți crește șansele de angajare odată ce ajungi în shortlist. Un recrutor minuțios și scrupulos va încerca să contacteze persoanele menționate ca referințe pe LinkedIn sau îți va cere numerele lor de telefon și permisiunea să le sune ca să îți valideze recomandările. Și când se întâmplă asta, ești foarte, foarte aproape de angajare!

Eu spun că referințele din CV nu sunt o problemă, dar există o controversă legată de fezabilitatea mențiunii referințelor direct în CV, și de-asta este indicat să discuți întâi cu persoanele menționate în lista de referințe, ca să nu ai surprize neplăcute. Și mai bine decât să le treci în CV ar fi să le ceri o referință direct pe LinkedIn, unde există un mecanism dedicat pentru referințe.

Dacă abia ai terminat facultatea, poți ruga să îți lase o fererință inclusiv profesorii cu care te-ai înțeles cel mai bine, ale căror materii sunt relevante pentru job-ul la care aplici. Și în general, regula e să încerci să treci pe listă doar persoane cu care ai colaborat direct și pe perioadă mai lungă. Ai puncte bonus pentru persoane aflate mai sus în ierarhie care ți-au fost manageri direcți.

Interesele tale personale în CV

Deși sunt opționale, când hobby-urile tale spun lucruri despre personalitatea ta care ar putea influența un recrutor să te ia în calcul sau ar putea chiar să te diferențieze față de restul aplicanților, nu ezita să le menționezi.

Dacă sfera hobby-urilor tale nu e foarte mare, ai putea să incluzi oricum lista lor pentru a le face recrutorilor o idee despre personalitatea ta și despre potrivirea cu restul echipei. De obicei e un semn foarte bun dacă-ți place vreun sport, crearea de conținut (blogging, vlogging, podcasting), călătoriile, lectura și așa mai departe.

Dacă însă simți că n-ar adăuga niciun detaliu interesant pentru aplicarea la job-ul dorit, poți să nu ai deloc secțiunea de interese în CV. Dar așteaptă-te să fii întrebat/ă oricum de asta la interviul cu recrutorul.

Conferințe, congrese și alte evenimente relevante în CV

Există unele job-uri în care prezența la o conferință sau un congres internațional de prestigiu (sau chiar calitatea de speaker la un eveniment) îți garantează atenția recrutorului. Profită de oportunitate pentru a menționa măcar un astfel de eveniment, sau anii în care ai participat, dacă ai fost de mai multe ori. Ar putea să te ajute să te diferențiezi de colegi de breaslă care n-au avut norocul să participe sau să prezinte. Dacă nu îți vine nimic de genul ăsta în minte, nu-ți face griji și omite complet secțiunea asta din CV, pentru că e complet opțională.

Permisul de conducere în CV

Permisul contează de obicei doar dacă în job-ul tău ai nevoie de mașină de serviciu sau dacă e un job care implică transportul de mărfuri sau persoane. Caz în care de obicei contează să menționezi și categoriile pentru care ai carnet (e.g. B, C, etc). Dacă permisul nu e relevant pentru un viitor job, îl poți omite complet din CV.

Cum ar trebui să arate un CV? Ce design de CV e cel mai potrivit? Cât de colorat ar trebui să fie CV-ul?

Pe Dribbble poți găsi numeroase modele de CV-uri care din care mai creative și mai colorate. Și mai multe variante găsești dacă-ți faci cont gratuit pe Canva (pe care, apropo, poți rezolva mult mai multe probleme vizuale decât un simplu CV, deci e bine de pus pe lista de bookmarks oricum). Nu există o regulă generală, fiindcă design-ul CV-ului este de obicei o alegere profund personală.

Pașii procesului de recrutare

Pentru ca tu să înțelegi detaliile discuției legate de design, va trebui întâi să enumăr pașii (conștienți sau subconștienți) pe care îi urmează orice recrutor sau hiring manager în procesul de angajare. Voi da mai multe detalii într-un articol și video separat, însă dacă luăm în calcul fluxul uzual al umplerii unei poziții, recrutorul și hiring manager-ul încep prin a agrea job description-ul și profilul aproximativ al candidatului ideal. Apoi, recrutorul încearcă să umple poziția cu cineva din cadrul companiei sau prin recomandări. Dacă nu reușește, postează un anunț pe una sau mai multe platforme de recrutare. Platformele pot fi: site-ul companiei (secțiunea de carieră), LinkedIn, eJobs, BestJobs, Hipo, Jobber și așa mai departe.

Apoi, în mod evident, candidații văd anunțul de job și descrierea aferentă și aplică sau nu la job-ul respectiv. Media numărului de aplicări variază de la platformă la platformă și ia în calcul și factori precum popularitatea brand-ului care angajează (magazinele de haine din mall au în medie peste 1000 de aplicanți la majoritatea job-urilor, spre exemplu). Pe fiecare platformă trebuie să te aștepți să ai un minim de 10-20 și un maxim de 100-150 contracandidați pentru fiecare anunț. Există o oarecare suprapunere a aplicanților între platforme, iar media din IT, pe care o știu din experiență, e cam de 50-100 candidați strânși pentru un anunț de job într-o lună.

Din experiența mea, din 100 candidați, recrutorul sau hiring manager-ul filtrează CV-urile și renunță la 80-90%. Practic, elimină aplicanții direct din platformă, fără să mai descarce CV-ul. Sau se uită în ATS și face același lucru. În pasul ăsta se elimină candidații care fie nu au gradul de experiență dorit de angajator, fie nu au un skill sau un atribut considerat esențial pentru job-ul respectiv, fie nu au nicio treabă cu job-ul (ați fi surprinși câți sunt în categoria asta). Pasul ăsta se desfășoară aproape exclusiv direct în platformele de recrutare, folosind informațiile din CV-urile cu format standard pe care le oferă platformele și rareori se intră în detalii.

Abia dacă CV-ul tău e în cele 10-20 de procente care supraviețuiesc procesului de shortlisting (adăugare la o listă scurtă de candidați care merită analizați mai atent fiindcă au potențial mare), design-ul său ar putea începe să conteze cu adevărat. Restul pașilor parcurși de recrutori nu mai au tangență prea mare cu CV-ul, așa că le voi omite.

Când devine relevant design-ul unic al CV-ului?

Multe din platformele menționate au deja modele predefinite și imposibil de schimbat de CV-uri, și asta pentru ca design-ul unic să nu fie criteriul de departajare. Păi și atunci de ce e important să te gândești la design-ul CV-ului tău?

Practic, ai nevoie de un CV cu design „unic” doar dacă ajungi deja în shortlist, sau dacă în faza inițială aplici prin recomandări, prin contactul direct cu o persoană din cadrul companiei sau dacă îți atașezi CV-ul / oferi un link de download al CV-ului undeva în cadrul platformelor respective. Teoretic, majoritatea te lasă să faci asta. Dacă te pricepi, dezlănțuie-ți creativitatea, în așa fel încât CV-ul tău să-ți reflecte cât mai mult personalitatea și să te scoată în evidență. Și dacă insiști să faci ceva cu adevărat unic, ai putea să ajungi inclusiv la nivelul ăsta de unicitate, cu infografice (relativ greu de citit datorită mărimilor mici de font-uri, dar cu siguranță de impact vizual maxim):

În majoritatea cazurilor însă, n-are sens să ne gândim la design-uri foarte complexe. Pentru mulți din noi n-ar avea sens să ne complicăm. Un CV care pur și simplu arată bine la nivel tipografic și estetic e suficient ca să fie considerat „îngrijit” – moment în care contează mai puțin design-ul și mai mult conținutul. Iar ca să arate bine, trebuie să aibă maxim 2 familii de font-uri, maxim 3 mărimi de literă și o structură de document logică, bazată pe grid-uri și ierarhie tipografică. Dacă nu știi la ce mă refer, cred că ai face foarte bine să copiezi un design de CV care-ți place, și care nu pare prea înghesuit și dezordonat.

Încă ceva – unele CV-uri nestandard (în format care nu poate fi citit de un Applicant Tracking System) ar putea să dea peste cap abilitatea unor sisteme de management de aplicanți să îți categorisească CV-ul, și unii angajatori se bazează pe sistemele respective pentru clasificarea inițială a candidaților. Dacă știi că o companie (de obicei multinaționalele) folosește un ATS, încearcă să păstrezi CV-ul „unic” pentru faza a doua a aplicării, când discuți deja cu un recrutor, și în fază inițială să folosești CV-ul generat de LinkedIn, eJobs, etc. sau făcut de tine manual în Google Docs sau Microsoft Word.

În ce program poți să îți faci CV-ul? Ce model de CV să folosești?

Așa cum ziceam mai devreme, design-ul CV-ului ar trebui să-ți reflecte personalitatea, însă nu în măsura în care e greu de citit, de parcurs sau de… privit în general. Poți ieși în evidență, însă nu există nicio regulă nescrisă care să spună faptul că dacă CV-ul tău arată la fel ca al altui candidat, ești automat descalificat. Creativitatea în CV contează mai mult în job-uri creative, spre exemplu în agenții de publicitate, pentru că meta-evaluarea CV-ului tău se leagă de faptul că în publicitate trebuie să atragi atenția cuiva ca să ai succes cu campaniile, și dacă poți faci asta cu CV-ul șansele sunt să poți face asta și cu munca ta de zi cu zi.

De multe ori așa e, CV-urile originale ies mai mult în evidență! Și aici mă refer la CV-urile făcute folosind skill-uri creative și unelte de genul Adobe Illustrator, InDesign (în format PDF), un IDE și un framework (în format HTML) sau chiar Premiere + AfterEffects (în format video, mai nou). Dar 99% dintre noi nu au cum să se bazeze pe skill-uri de genul ăsta ca să-și creeze un CV.

Platforme de generare de CV-uri

Soluția ar putea să fie să apelezi la modele, șabloane, sau template-uri, cum le spun englezii. În întâmpinarea candidaților din toată lumea, au apărut tot felul de platforme care te lasă să-ți generezi CV-urile în formate diferite, pe baza unor modele predefinite. Astfel, ți-am pregătit o listă de astfel de platforme pe care îți poți face cont ca să-ți generezi un CV care să te scoată din anonimat și să îți crească șansele de angajare.

În primul rând, cum am menționat mai sus, există deja platforme pe care dacă îți faci cont și ți-l completezi corect, îți poți descărca un CV în formatul lor standard:

• LinkedIn îți dă posibilitatea să exporți CV-ul în format PDF, în engleză (din pagina ta de profil, More > Save to PDF).
• eJobs are variantele CV-urilor în Română și Engleză, descărcate tot în format PDF (din profilul tău, Acțiuni CV > Descarcă CV).
• BestJobs îți permite să downloadezi CV-ul în format PDF în Engleză, Română și Ungară, dar să îți și updatezi CV-ul prin upload de PDF (modificat eventual în Word).

Pe lângă platformele de job-uri „clasice”, aveți mai jos platforme alternative care sunt destinate creării CV-urilor (sau fac și asta, incidental):

• Așa cum am zis mai sus, fiind o platformă excelentă pentru orice artefact vizual pe care vrei să-l produci, Canva te lasă inclusiv să-ți creezi un CV care să arate splendid. Iar contul gratuit e arhisuficient pentru ce ai tu nevoie la-nceput. Știu și specialiști experimentați care și-au făcut CV-ul în Canva, deci ăsta e singurul din lista asta pe care-l recomand cu încredere.
• NovoResume are 8 variante gratuite și restul pe bani, dar pare bine închegat ca platformă.
• VisualCV are variantă free cu 3 template-uri gratuite, și pare în regulă.
• Resume.IO are o listă de template-uri destul de lungă și pare un serviciu OK, dar e $3 pentru 7 zile (varianta gratuită nu te lasă să downloadezi decât varianta text).
• ResumeGenius pare o variantă OK și free. Eu cel puțin n-am găsit să aibă pagină de prețuri.
• LiveCareer pare să fie și el free, și are 400 de exemple de CV-uri din care să te inspiri.
• În cel mai rău caz, dacă niciuna din variantele de mai sus nu te-au satisfăcut, poți apela la eternul și fascinantul Europass, care și-a făcut un facelift mai nou, dar care după părerea mea continuă să fie ușor depășit. Ăsta e singurul din listă pe care NU îl recomand decât dacă nimic altceva n-a mers pentru tine!
• Dacă n-ai încredere în tool-uri free și ai nevoie de ajutor profesional în crearea unui CV foarte bun, există și servicii plătite (dar cu costuri foarte mici) care te ajută destul de mult. Spre exemplu, un model CV bun găsești pe Redaact, unde găsești un serviciu de construire a CV-ului care costă doar 79 lei.

Downloadează sau editează online un model de CV

Dacă nu vrei să depinzi de o platformă externă să-ți creezi CV-ul și ai fie cont de Google, fie software-ul Microsoft Office Word instalat, am niște alternative pentru tine:

• Folosește modelele de CV disponibile în mod implicit în Google Docs.
  
• Am făcut și eu un model de CV pe Google Docs! Cu două variante: unul ipotetic, pentru Elon Musk, și unul realistic, pentru mine. Ca să le folosești, trebuie doar să mergi în meniu la File > Create a Copy (Fișier > Crează o copie).
  
• Dacă preferi Microsoft Office Word, ai la dispoziție zeci de variante de șabloane (gratuite și plătite) pe site-ul lor oficial.

Orice variantă ai folosi, inclusiv să faci ceva de la zero într-un software de editare de texte, platformă dedicată sau creație multimedia, încearcă să treci prin toate principiile de mai sus ca să te asiguri că ai șanse mari să fii luat/ă în seamă când aplici la job-uri.

Ce urmează? Cum îți folosești CV? Cum aplici la job-uri?

Bun, acum că ai un CV (sau mai multe) și ai rezolvat problema asta, ce faci exact cu el? Cum folosești CV-ul ca să obții un job?

Urmează să fac o întreagă serie de articole (și video-uri) care să te ajute să te angajezi. Voi acoperi întreg procesul, de la cum înveți și faci research pentru a fi eligibil pentru un job, la cum aplici la job-uri, cum te comporți la interviuri și ce faci în primele zile de job #casăfiebine. 🙂

Revin curând!

Dacă între timp ai întrebări, nelămuriri sau sugestii, le aștept mai jos în comentarii!