IT-ul și economia – un studiu despre ultimii 5 ani, job-uri, pandemie, bursă și inflație

Cum afectează economia piața muncii? Care e starea economiei? Suntem în criză sau recesiune asumată? Ce efect are asta asupra job-urilor și industriei IT? Află toate răspunsurile astea mai jos…

Nu trebuie să te uiți foarte mult la cifre ca să vezi că piața de recrutare e jos acum din cauza economiei.

Hai să discutăm despre cum afectează economia piața muncii.

Care e de fapt starea economiei internaționale și românești? Suntem într-o recesiune neasumată?

Mecanismele sunt destul de complicate – și la nivel economic și la nivel psihologic – dar voi încerca să explic situația așa cum o înțeleg eu.

Trebuie să te avertizez că nu sunt nici economist nici specialist în geopolitică sau politică monetară, deci s-ar putea să suprasimplific niște lucruri fiindcă așa le înțeleg eu personal.

Lebăda neagră – pandemia COVID19 / SARS-COV-2

Pandemia COVID19 a fost complet neașteptată pentru oricine nu e cercetător medical în Wuhan, și a condus la tot felul de probleme economice:

• Datorită panicii (bine întemeiate de altfel), mulți bani din PIB-ul țărilor a fost alocat pentru disaster recovery și prevenție, vaccinuri în masă și alte chestii de genul ăsta.

• Au existat multe probleme legate de transportul de bunuri și ruperea lanțurilor de producție, care au generat la rândul lor tensiuni în piață, anulări de contracte și pierderi mari de bani.

• Unele țări, în special SUA, au început să printeze bani și să-i dea la populație ca să păstreze calmul și încrederea în guvernare, lucru care a generat inflație masivă la nivel mondial.

• Din păcate tipărirea banilor nu e un fenomen izolat în SUA. Și Uniunea Europeană a recurs la mișcarea asta, aparent, din motive ecologice. Iar proiectele precum PNRR sunt finanțate exclusiv din banii tipăriți în UE.

• Ce înseamnă inflație în contextul ăsta? Devalorizarea banilor.

• Până în 1971, dolarul avea acoperire în aur, cee a ce însemna că oricând puteai merge la bancă să schimbi dolari în aur la un curs foarte stabil*.

* De fapt am descoperit că am greșit evaluarea aici. Cursul aurului a fluctuat și el destul de mult între al doilea război mondial și 1971, așa cum se vede în graficul ăsta:

• În 1971, datorită presiunilor internaționale, SUA a renunțat să mai asigure acoperirea în aur a dolarului american și el a devenit astfel o „monedă fiat”, a cărei valoare este ancorată până în zilele noastre într-un singur lucru: încrederea.

• Încrederea în ce? în economia SUA, în economia de piață în general, în stabilitatea globală, într-un curs de schimb care nu fluctuează foarte mult în timp, în abilitatea de a tranzacționa mărfuri, bunuri, servicii, resurse la nivel internațională fără frica de a-ți lua țeapă.

• N-o să intru în detalii fiindcă nu înțeleg motivele foarte bine, dar datorită prosperității și stabilității economice a SUA, dolarul a fost ales ca monedă de schimb de bază la nivel internațional.

• Asta înseamnă că SUA e printre puținele țări din lume care dacă printează bani, impactul negativ nu e resimțit imediat în interiorul țării, ci preponderent în exterior.
• Piețele, în mod evident, sunt foarte sensibile la erodarea încrederii…
• Banii „ieftini” folosiți de SUA au generat inflație masivă, și asta s-a întâmplat datorită globalizării și interdependențelor adânci între economiile tuturor țărilor lumii.

• În sine asta nu e o problemă, dar înseamnă că dacă o țară cu putere economică masivă – cum e SUA – face mizerii, toată lumea resimte efectele.

Acum hai să vorbim puțin de piața muncii:

• Tot în perioada pandemiei, fiindcă toată lumea stătea acasă cu mult timp liber și folosea internetul, unele business-uri online au crescut masiv.

• Ca să facă față cererii, și ca să fie pregătiți pentru o eventuală creștere continuă a cererii, companiile au început să angajeze oameni în prostie, sperând ca trend-ul ăsta crescător să se păstreze și după ce lumea nu va mai avea restricții de stat în case.

• Statul în case a mai generat un fenomen interesant – și-a dat toată lumea seama că industria IT e la fel de productivă muncind remote ca atunci când se mergea zilnic la birou, și asta a venit cu standardizarea muncii de acasă.

• Dar n-a fost singurul efect – pentru că n-aveai nevoie de un sediu ca să angajezi oameni de oriunde din lume, s-a întâmplat peste noapte globalizarea pieței de unde companiile puteau angaja.
• Asta a condus la scăderea mediei salariale, fiindcă e mai ieftin să angajezi oameni remote, din țări cu nivel de trai foarte slab care să facă ce făceau specialiști din țări dezvoltate cu standarde salariale mult mai mari.
• Partea proastă e că asta înseamnă de multe ori și că vei pierde unui procent semnificativ din calitatea muncii livrate uneori.
• Nelegat neapărat de pandemie, ci mai degrabă de piața bursieră din timpul pandemiei și de „ieftinirea” specialiștilor de care tocmai am zis, multe companii de tehnologie au inventat job-uri noi doar ca să-și crească headcount-ul, adică numărul total de angajați, cu cifre substanțiale.

• Asta pentru că atunci când angajezi mulți oameni, trimiți un semnal de încredere în piață și investitorii sunt tentați să cumpere acțiunile companiei tale, lucru care duce la creșterea valorii acțiunilor și a companiei.

• Asta a dus la creșteri uneori nejustificate pe bursă. În special companiile mari din IT ca Apple, Nvidia, Facebook, Google, Microsoft și așa mai departe au recurs la genul ăsta de tactici în pandemie, când cererea pentru oameni tehnici a explodat din motivele deja menționate.

Vedeți deja problema, nu? Se creează o furtună perfectă.

Furtuna perfectă din economie a afectat IT-ul masiv

Efectul a fost unul de yo-yo.

Economic vorbind, după o creștere explozivă și nefundamentată a zonei IT în care economiile au fost afectate dar cetățenii au fost „protejați” prin facilități fiscale care au șubrezit și mai tare economia generând inflație, vine o scădere destul de bruscă și care s-a resimțit în toate planurile dar nimeni n-o recunoaște încă oficial.

În plus, oamenii angajați degeaba din motivele deja menționate au început să fie disponibilizați, pentru că s-a creat niște panică în piață. Hai să vedem de ce.

• după o perioadă cu împrumuturi fără dobândă în SUA, dobânzile au crescut masiv după mica perioadă de inconștiență fiscală de la început deci multe companii și mulți investitori au încetat să mai investească în:
  • proiecte mari sau
  • proiecte noi sau
  • proiecte care nu erau deja profitabile și nu asigurau cash flow pozitiv

• frica de investiție a fost exacerbată și de instabilitatea politică și economică datorată războaielor (Ucraina, Palestina / fâșia Gaza și orientul mijlociu în general) care au fost o scuză perfectă pentru a opri unele investiții – atât pe bursă cât și directe – și a crește investițiile „secrete”, în special în tehnică militară, securitate cibernetică și securitate în general

• unele companii reacționează fără să aibă motive economice reale la criza asta neasumată și la POTENȚIALUL de criză viitoare dând oameni afară, optimizându-și cash-flow-ul, și de foarte multe ori, răspunzând instinctiv la știrile negative, despre care o să vorbim în detaliu într-un video viitor

Higher interest rates lead to the economy running leaner, more geopolitical instability leads to more volatility, and increased regulation leads to slower growth and increased costs of innovation… Given this outlook, we’ll need to operate more efficiently than our previous headcount reduction to ensure success.
— Mark Zuckerberg

• deși graficele de profit s-au stabilizat și chiar au crescut în ultima vreme, companiile au rămas rezervate pentru că există și fenomenul de inerție și frică de a contrazice curentul mediatic negativ

• au fost multe companii care au dat oameni afară, chiar dacă între timp cifrele lor și-au revenit – The Primeagen explică fenomenul într-un video foarte bun, pe care îți sugerez să-l urmărești.

• practic, toată lumea a strâns cureaua, a redus costurile, a tăiat proiectele care nu produceau bani și erau doar idei interesante, și asta a afectat masiv piața de outsourcing

Asta ne aduce la evaluarea situației punctuale din România.

Ce se întâmplă în România pe piața muncii: globalizarea, layoffs și alte fenomene

De ce ne pasă de piața de outsourcing? Pentru că, fie că ne place să recunoaștem sau nu, în România primează outsourcing-ul, nu companiile de produs sau servicii.

Outsourcing-ul, sau „lohn” cum i se mai zice (care pare că e un cuvânt german dar care probabil vine de la englezul „to loan” care înseamnă „a împrumuta”, sau invers, l-au împrumutat englezii din germană) generează venituri prin împrumutul de forță de muncă specializată către alte companii care nu vor să angajeze departamente întregi de programatori spre exemplu ca să dezvolte un software.

Când la un nivel mai sus se opresc banii de la investitori sau când companiile nu mai pot împrumuta rapid bani în SUA (de unde pleacă foarte multe din proiectele mari de outsourcing), apar probleme și în cadrul companiilor de outsourcing și de IT în general.

De-aia încep și ele să răspundă la oprirea proiectelor, încep să dea oameni afară, să-i pună pe bară sau pe „bench” cum i se zice, să-i plătească mai puțin, și vom vedea în continuare exemple de astfel de companii în viitorul apropiat, fiindcă lucrurile încă nu s-au stabilizat.

Asta pentru că există o inerție destul de mare în România versus SUA și Europa de Vest – în general crizele se resimt cu niște luni sau ani distanță la noi, abia după ce au făcut ravagii în economiile dezvoltate. Vă zice un om care a trecut prin criza din 2008.

O mică paranteză despre crize. O metrică bună a evoluției crizelor sunt graficele din NASDAQ, care istoric arată așa.

Graficul cu albastru reprezintă un index compozit care e format din evaluările tuturor acțiunilor din toate companiile de pe bursa NASDAQ din 1971 până azi. Segmentele de timp cu fundal gri sunt crizele, și vedeți că de departe cele mai detrimentale din istoria recentă au fost „bula dotcom” din 2000-2002 și criza imobiliară din 2007-2009.

Graficul ăsta însă e posibil să te inducă în eroare puțin, pentru că e în scală logaritmică. Hai să schimbăm pe scală liniară:

Acum cred că se vede mai clar situația. Ca valoare absolută, criza nerecunoscută din 2021-2022 a avut impact la fel de mare ca aceea din 2000-2002, reprezentând scăderi de peste 6000 de puncte de indice, însă în 2021 a căzut de mult mai sus și vedeți că și-a și revenit deja peste nivelul din 2001.

Asta e situația cu zoom pe ultimii 5 ani, adică anii post-pandemie:

Șocul ăsta din piață a trimis unde tectonice în toate industriile, dar industria IT a fost cea mai afectată. Anul 2022 a avut o scădere continuă de la aproape 18000 puncte până la 11000 puncte. Încrederea în companiile de tehnologie a fost masiv afectată.

Așa cum vedem în graficul de pe Layoffs.fyi, companiile au început să dea oameni afară gradual din ce în ce mai mulți în 2022, maximul fiind în primul trimestru din 2023, când chiar dacă indicele NASDAQ a fost în creștere, s-au acumulat cele mai multe disponibilizări.

Pe plan mondial, și job-urile noi au fost afectate. Așa arată un grafic de evoluție a job-urilor totale:

Numărul lor a continuat să crească până la un maxim de 477845 pe 22 aprilie 2022 conform TrueUp, iar apoi a scăzut continuu până pe 163014 pe 3 martie 2023.

În concert și cu faptul că au continuat disponibilizările și pe tot parcursul anilor 2023 și 2024, pentru prima dată în istoria recentă de după aniii 2000, în 2024 a fost primul moment în care numărul total de angajați din software engineering a cunoscut o scădere.

Nici în startup-uri situația nu e foarte roz, conform Carta, numărul de oameni din aprilie 2024 fiind aproape identic cu cel de la început de 2023:

Partea bună e însă că așa cum am văzut deja, NASDAQ pare să fi revenit și depășit maximul de dinainte de mini-criza asta neasumată. Numărul total de job-uri din IT a reînceput să crească și suntem cu +35% în plus față de minimul din ultima perioadă. Numărul de oameni dați afară a scăzut masiv în 2024: 141467 de disponibilizări versus 264220 disponibilizări în 2023 (cu -46% mai puțini, și până la final de an se va ajunge probabil la un -40%).

Deci job-urile sunt mai multe, disponibilizările mai puține, economia pare că își revine, semnele arată bine momentan, chiar dacă în afară de NASDAQ, evoluțiile pozitive sunt lente.

Revenind, la noi în țară mă aștept ca situația negativă să se exacerbeze o vreme până ajunge să-și revină. Vă voi explica imediat de ce.

Hai să vedem cum au evoluat și în România cifrele astea.

Evoluția statisticilor despre job-uri și salarii în România

Numărul total de job-uri disponibile, conform Trading Economics și EuroStat, arată așa pe trimestre:

Din trimestrul 3 al 2019 până în trimestrul 2 al 2020, adică în plină pandemie, job-urile totale din România au scăzut dramatic de la 54 de mii la 33 de mii. Au crescut la loc până în trimestrul 3 2021, până la 46 de mii și au stagnat până în primul trimestru din 2023. Apoi, au scăzut iar și în 2024 sunt MULT sub medie, ultima măsurătoare oficială fiind de 34 de mii în trimestrul 2 din 2024, adică același nivel ca în pandemie.

Graficul ăsta se suprapune destul de bine peste un altul făcut de mine, în care am urmărit din informații publice cele mai mari site-ul de job-uri din România, și am încercat să măsor numărul de job-uri totale și cele din IT din 2021 până azi. Cifrele nu sunt neapărat super exacte, dar sper ca de aici să reiasă trend-urile relevante.

Și varianta imagine în caz că iframe-ul de mai sus nu se încarcă pentru voi:

Pe axa din stânga e reprezentat graficul cu bare verticale albastre care reprezintă cifrele pe care am reușit să le extrag folosind WayBackMachine de pe Internet Archive despre job-urile din sectorul IT de pe eJobs.ro, cel mai mare portal de job-uri românesc. A mers foarte greu procesul, pentru că așa cum știți, Internet Archive momentan e atacată de hackeri, deci unele pagini au fost indisponibile și am stat mult mai mult decât în mod normal să apuc să prind pagini funcționale, de-aia sunt atât de multe găuri și estimări statistice făcute de mine aici, și de-aia am zis că cifrele nu-s tocmai exacte. Tot pe axa din stânga e și graficul verde, care reprezintă job-urile noi din IT de pe eJobs.

Tot de acolo și din alte surse am obținut pe axa din dreapta cele 2 linii simple colorate:

• oranj sunt job-urile totale din toate domeniile de pe eJobs
• magenta sunt job-urile totale din toate domeniile de pe BestJobs

Dacă analizăm puțin, vedem că 2021 și 2022 au fost destul de bune, cu mici vârfuri și văi în grafic. Lucrurile se deteriorează accentuat începând cu 2023 însă, ajungând la un nivel foarte jos în 2024 pe tot parcursul anului, și toate graficele par corelate. Graficele astea par că se suprapun foarte bine peste numărul total de job-uri din IT la nivel internațional.

Dacă sunteți curioși să verificați cifrele singuri, vă las link către sheet-ul din spatele graficului aici.

Acum hai să evaluăm posibilele corelații între trend-urile internaționale de mai sus și job-urile disponibile, atât internațional cât și în România, pentru că eu zic c-o să fie foarte interesant.

Mai jos ai și varianta „imagine” dacă nu merge graficul de mai sus.

Graficul ăsta e destul de complex, dar o să încerc să vi-l explic cât se poate de simplu. Pe axa din stânga, care e cea mai mare, cifrele internaționale. Mai exact:

• cu roșu (și în plan negativ) sunt disponibilizările din IT la nivel internațional
• cu oranj sunt job-urile totale din IT la nivel internațional

Pe axa din dreapta sunt cifrele românești, care sunt cu un ordin de mărime mai mici, adică:

• cu negru sunt job-urile totale din România conform EuroStat
• cu albastru sunt job-urile totale din România aflate pe eJobs
• cu verde sunt job-urile noi din IT din România aflate pe eJobs

Dacă observi, numărul de job-uri din IT la nivel internațional a avut un maxim sincronizat cu numărul de job-uri noi din IT de pe eJobs din România, în al doilea trimestru din 2022, însă deși graficul internațional a coborât la minim în primul trimestru din 2023, cel românesc a avut minimul abia în ultimul trimestru din 2023. Ambele sunt momentan în creștere ușoară, însă e absolut evident ecartul, decalajul de 9-12 luni între scăderile și creșterile internaționale față de cele românești.

Cifrele astea sunt validate și de alte statistici de la INS.

Concluzia mea personală din toate analizele astea e că există o corelație între numărul de disponibilizări și numărul de job-uri disponibile la nivel internațional, iar lucrurile sunt pe cale de îmbunătățire, însă în România evoluția e mult mai înceată, efectele sunt întârziate. În plus, creșterea din România are o rată mai mică decât cea internațională, fapt care trădează mai degrabă o reacție la frica propagată de știrile negative și la lipsa de bugete pentru proiectele de outsourcing. Lucruri care vor trece doar după ce se va stabiliza piața internațională, atât la nivel financiar cât și ca disponibilizări și valuri de știri negative despre industrie.

Mai am niște informații economice prin care vreau să vă setez așteptările pe următorul an. Am discutat zilele trecute cu unul din cei mai buni experți contabili și auditori financiari din România și lucrurile sunt mai gri decât pare. Mi-a spus două lucruri care m-au pus pe gânduri.

Inflația din România a dus la creșteri masive de prețuri dar și de salarii

În România, inflația reală de la pandemie încoace e mult mai mult decât cea comunicată oficial. Cifrele oficiale zic așa: în 2019 = 3.8%, 2020 = 2.6%, 2021 = 5.1%, 2022 = 13.8%, 2023 = 10.4% și 2024 pare să fie spre 4-5%. Deci în 6 ani, oficial costul vieții a crescut cu 40%. Realitatea însă e mult mai sumbră. Inflația reală la anumite categorii de produse, cum este mâncarea, este de peste 43% (septembrie 2020 vs septembrie 2024) conform datelor Institutului Național de Statistică privind indicele lunar al prețurilor de consum.

Datorită acestei inflații masive din România, au crescut mult și salariile minime și salariile în general și chiar și pensiile, asta fiind încercarea statului să protejeze populația de efectele politicilor monetare iresponsabile din timpul pandemiei. Salariul mediu net lunar pe total economie a crescut de la 3275 la 5158 lei din august 2020 în august 2024, asta înseamnă aproape +58%!

Aceste creșteri nejustificate prin productivitate sporită, creșterea exporturilor sau creșterea valorii leului față de monedele internaționale a făcut ca investitorii să înceapă să evite România în 2024. Dacă în anii precedenți erau mii de noi companii deschise de investitori străini, anul ăsta au fost semnificativ mai puțini.

Companiile de IT din România sunt în pericol în 2025

Datorită faptului că nu au mai putut susține cheltuielile, companiile intrate în insolvență în România a crescut cu 8% în 2024 față de 2023, conform unui studiu Coface.

Deschiderea de noi companii e un semn bun pentru economie și reprezintă inclusiv interesul investitorilor externi care-și deschid companii în România pentru a putea investi aici, ori asta s-a redus masiv din câte am aflat.

La nivelul economiei totale, în prima jumătate a lui 2019 s-au înregistrat la Registrul Comerțului aproape 78 de mii de companii, pe când în 2024 în aceeași perioadă s-au înregistrat doar 68 de mii, deci cu 13% mai puține.

Startup-urile au fost afectate și mai tare. În România, majoritatea startup-urilor se înființează ca SRL-D (D vine de la Întreprinzător Debutant). Comparând 2019 cu 2024, luna iunie, din datele Registrului Comerțului, vedem că s-au înregistrat cu 16% mai puține companii noi de tip SRL-D, dar mai grav, s-au radiat, adică s-au închis de două ori și jumătate mai multe companii de tip SRL-D (cu +155% mai multe).

Da, ȘTIU că în prezent se întâmplă o catastrofă în cascadă la Registrul Comerțului. Acum câțiva ani dura maxim 2-3 săptămâni să înființezi un SRL. Acum durează 6-9 luni. De optsprezece ori mai mult… Aberant și abuziv. Încă un exemplu minunat de proiect de „modernizare” făcut probabil de o firmă de subsol cu 2 angajați rude ale celor care au scris caietul de sarcini de prin vreun minister care trebuia să cheltuiască bani de PNRR…

Știu și că numărul de companii deschise nu e cea mai bună metrică din Univers ca să măsurăm dezvoltarea mediului de business, dar e cel mai bun proxy la care m-am putut gândi ca să aproximez treaba asta. Dacă știți voi de unul mai bun, împărtășiți-mi opinia în comentarii, vă rog mult!

Inabilitatea antreprenorilor să țină pe linia de plutire afacerile e un fenomen real, amplificat masiv de guvernarea proastă care crește taxele și în loc să ia bani de la rău platnici (pe care ar trebui să-i vezi ușor aici, dar tabelul n-a mai fost updatat din 2016, că așa se fac proiectele publice în România, sau aici, dar UX-ul paginii ăsteia e absolut aberant, restanțierii nu sunt ordonați în funcție de obligațiile restante ci ALFABETIC și trebuie să te uiți tu manual prin 2640 pagini ca să vezi care din cele 40000 companii au cele mai mari restanțe și când dai click să schimbi pagina nici măcar nu rămân butoanele în același loc, ca să nu mai zic de faptul că pagina n-are parametrii de URL – dar din ce-am văzut din primele câteva zeci de pagini, sunt unele cu zeci sau sute de milioane de lei restanță).

Dacă tot suntem la capitolul economie, în semn de protest pentru inepția de care dă dovadă ANAF în prezentarea informațiilor relevante, mi-am făcut un side-quest să extrag toți restanțierii care aveau obligații fiscale restante principale de peste 10 milioane de lei la ANAF la final de Octombrie 2024, îi vezi pe toți în documentul ăsta. Fără să sap foarte mult prin date și fără să fac corelații cu codurile CAEN, am găsit multe exemple de evaziune fiscală clară, multe cazuri în care nu se mai pot recupera banii din cauza insolvenței, multe companii din zona de păcănele, pază, asigurări, construcții, cluburi de fotbal și altele, dar puține din IT, ceea ce e îmbucurător. Am încercat să mă uit câte companii de top din IT au restanțe mari și am găsit doar niște anomalii foarte dubioase.

Revenind, ANAF îi pune deci tot pe cei care își plătesc taxele la zi și nu lucrează pe piața neagră sau n-au datorii astronomice să scadă din profit artificial. Din cauza asta, companiile se confruntă cu lipsă de lichiditate, creșterea costurilor operaționale, datorii acumulate din ce în ce mai mari și stressul ăsta pus pe antreprenori duce și la multe decizii proaste.

Cireașa de pe tort? Anul viitor, mulțumită minunaților noștri guvernanți, vor dispărea TOATE facilitățile fiscale din mediul IT și nu numai, și deci impozitele vor fi mai mari pentru cei cu salarii nete sub 10000 lei, adică pentru cei cu sub 3-5 ani experiență în mod normal. Asta după ce în 2023 au fost anulate facilitățile fiscale angajaților cu salariu net peste 10000 lei. Companiile românești de IT probabil vor amplifica disponibilizările în condițiile astea – în special cele de outsourcing, așa cum am mai zis – deci să vă așteptați ca în 2025 să fie mai rău înainte să fie mai bine.

Dacă luăm economia ca un întreg, evident, companiile își vor păstra cei mai buni angajați. Asta înseamnă că vor fi tentate să disponibilizeze oamenii care nu sunt așa productivi, și probabil cel mai mult vor avea de suferit oamenii la început de drum, cu puțină experiență. În IT însă, lucrurile vor sta ușor diferit, pentru că luând inclusiv în calcul toate creșterile de salarii minime din economia recentă, diferența de salarii dintre angajații entry level și juniori și cei seniori e încă foarte mare.

Companiile vor avea deci mai puțin de câștigat dacă disponibilizează începători, pentru că bugetele salariale nu vor fi afectate foarte mult de măsura asta. Estimarea mea personală e că în IT tentația disponibilizărilor nu va fi la fel de mare ca în alte domenii, dar ea se va amplifica față de acum în prima jumătate a lui 2025, și abia în a doua jumătate va începe industria să-și revină cu adevărat.

Din nou, astea sunt estimări personale bazate pe propria mea experiență. Nimeni nu poate prezice cu acuratețe viitorul, adică s-ar putea să mă înșel.

Concluzii despre economie

Nassim Taleb spune să n-avem niciodată încredere în grafice despre trecut ca să estimăm ce se va întâmpla în viitor decât dacă nu există posibilitatea de incertitudine extremă sau „lebede negre” cum le zice el, ori pandemia și apoi războaiele fix asta au fost, deci ar fi aberant să cred că voi avea sigur dreptate. S-ar putea deci să mă înșel, în mod evident, dar asta-mi spun mie cifrele acum.

Eu zic deci să fim optimiști, pentru că industria IT e în continuare una din cele mai robuste la nivel internațional.

Vom discuta în video-urile viitoare cum fenomenul AI influențează industrie IT, ba chiar cum o ajută să crească în curând.

Vom discuta de faptul că în România nișa de IT e în continuare cea mai bine plătită în medie, și că lucrurile s-au îmbunătățit la nivel salarial în ultimul an, în ciuda lipsei de job-uri. Dar vom discuta și cum să nu te panichezi, mai ales dacă ești la început de drum și pare că IT-ul nu mai are niciun viitor. Eu zic că are!

Și dacă nu mă credeți pe mine, vă zice și Radu în video-ul ăsta despre „Când își revine piața job-urilor IT?”, atunci când FED-ul american va reduce dobânzile și lucrurile vor reintra în normal în ce privește abilitatea companiilor și investitorilor de a împrumuta bani și a face investiții, se va întâmpla și o accelerare a angajărilor la nivel internațional, pentru că va exista cu siguranță o infuzie de capital în industria IT și nu numai.

Ne vedem foarte curând, în articolul viitor din categoria „Soarta IT-ului”.

Credits

M-am inspirat din mai multe locuri ca să fac video-ul și articolul de mai sus. Am pus deja link-urile directe mai sus, dar le repet aici pe cele mai relevante:

1. State of the software engineering job market in 2024
2. I Spent 8 Weeks Researching the 2024 Tech Job Market / I Spent 8 Weeks Researching the 2024 Tech Job Market
3. The Brutal Truth Behind Tech Layoffs | Prime Reacts
4. Postarea lui Zuckerberg despre layoffs
5. Google CEO tells employees to expect more job cuts in 2024 – The Verge
6. NASDAQ Composite – 45 Year Historical Chart | MacroTrends
7. Layoffs.fyi
8. Layoffs Tracker – All Tech and Startup Layoffs – by TrueUp
9. Big Tech Hiring Updates – tracked by TrueUp
10. Open Tech Jobs Over Time – tracked by TrueUp 
11. State of startup compensation, H2 2023 / State of Startup Compensation, H1 2024 | Carta 
12. Romania – Number of job vacancies – 2024 Data 2025 Forecast 2019 Historical
13. IPC – serie de date anuala | Institutul Național de Statistică
14. Banca Naţională a României – Proiecţii BNR
15. Baza de date IPC – lunar
16. Insolvencies in Romania increased by 8.32% in S1 2024 compared to S1 2023
17. Statistici ONRC
18. Datoriile către bugetul de stat – Seturi de date – data.gov.ro / Obligații fiscale restante
19. Lista cu top firme din codul CAEN 6201
20. Scutirile fiscale de la IT și construcții, eliminate până în iulie 2025. Schimbări la microîntreprinderi, până în martie – HotNews.ro
21. Modificările la regimurile de taxare ale salariaților din IT, construcții și industria agroalimentară se aplică odată cu veniturile lunii noiembrie
22. Cand isi revine piata job-urilor IT?