Sari direct la conținut »

18 joburi din IT care cer logică & abstractizare

Află despre 18 job-uri diferite din domeniul IT care necesită logică și gândire structurată.

Toată lumea vrea să fie programator. Ați observat? E un trend. Toți vor să vă facă programatori, tot YouTube-ul și Internetul românesc e plin de „cum să fii programator”, „ce trebuie să știi ca să fii programator”, „cât câștigă un programator”, „hai să te învăț să fii programator” și nimeni nu vorbește despre alte job-uri din IT. Nu știu dacă asta se întâmplă din ignoranță, datorită faptului că programarea e populară și aduce audiență pe când alte subiecte nu fac asta, din cauza faptului că pare că oamenii care au o voce în online sunt exclusiv programatori (și știu sigur că nu e așa) sau pentru că există acest mit că doar dacă ești programator câștigi mult.

Gândindu-mă că lumea ar trebui să afle și despre celelalte variante, am hotărât să vă prezint (și în format text și într-o serie de video-uri) toate celelalte job-uri care există în IT, să nu aveți senzația că există doar programatori, eventual web designeri și poate specialiștii de helpdesk care instalează Windows-uri sau repară calculatoare. IT-ul e mult mai mult decât atât!

Vreau să trecem prin toate astea pentru că eu cred că e loc pentru toată lumea în IT, inclusiv pentru diverse tipuri de personalități sau inteligențe, și dacă vrei un job în domeniu, acesta trebuie să te reprezinte și să-ți placă. Nu trebuie să alegi job-ul doar în funcție de salariul pe care-l vrei, pentru că dacă nu te reprezintă, oricum n-o să ajungi să câștigi cât cei mai buni, fiindcă n-o să poți fi așa priceput dacă nu-ți place ce faci și nu înveți din pasiune.

Așa cum am zis, azi vorbim de job-uri, și ca să le clasific într-un fel coerent, am ales ca articolul curent să fie despre job-uri în care vei avea mai mult succes dacă ai gândire logico-matematică și abilitate de abstractizare. Adică să știi să împarți o problemă mare și complexă în mai multe probleme mai mici și mai ușor de rezolvat, să știi să privești problemele din toate părțile, să fii mai analitic sau analitică, să intuiești și ții minte relații de cauzalitate și paralelism logic și să ai o ordine și structură în abordare.

Află despre 18 job-uri diferite din domeniul IT care necesită logică și gândire structurată.
Video-ul 1/6 care vorbește despre primele câteva job-uri din IT, prezentate și mai jos.

1. Front End (Web) Developer

Dacă-ți place să fii ordonat sau ordonată, dacă-ți place să aranjezi lucrurile logic, semantic și vizual, s-ar putea să-ți placă să fii Front End Web Developer.

E printre cele mai ușor de început meserii, fiindcă părțile componente de bază sunt ușor de învățat, și devin din ce în ce mai minuțioase pe măsură ce avansezi în complexitate. Atenția la detalii e esențială. Front End Developer-ul face site-uri, cu accent pe zona vizuală, de interfață cu utilizatorul. Începe prin a construi site-uri folosind HTML și CSS, apoi făcându-le dinamice cu JavaScript.

Pe măsură ce dobândește experiență, poate să se dezvolte în direcția unui Full Stack Developer după ce învață framework-uri de genul Vue, React, Angular sau altele. Ca să fii un Front End bun, ai nevoie de logica organizării și ierarhizării informației în mod coerent, plus de un dram de creativitate, despre care vom discuta în articolul următor.

2. Technical Support / Helpdesk Engineer

Dacă-ți place să ajuți oamenii cu problemele lor și îți place ideea să lucrezi cu ei constant, ți se va potrivi foarte bine un job de Technical Support sau Helpdesk Engineer.

Trebuie să ai multă răbdare cu oamenii dacă vrei să lucrezi ca om de Support sau Helpdesk. Diferența dintre job-uri e că Support-ul lucrează mai degrabă cu clienții unei companii care încearcă să folosească produsele companiei și dau peste tot felul de probleme, iar Helpdesk-ul ajută oamenii din interiorul companiei să aibă productivitate maximă, rezolvând diversele probleme cu care tehnologia reușește să ne pună bețe în roate: nu merge Windows-ul, nu merge aplicația X, nu merge rețeaua, mi s-a stricat laptop-ul, nu mă pot conecta la VPN, mi-am uitat parola, și așa mai departe.

Ambele sunt roluri importante pentru că fără ele, compania pierde bani. Fie clienții întrerup sau anulează achiziția produselor, fie angajații nu pot munci eficient sau deloc. Pentru a fi un Support bun, trebuie să știi produsul și toate felurile în care el poate da greș, și dacă vrei să fii un Helpdesk bun, e nevoie să cunoști tehnologia din companie, și chiar poți ajuta la impunerea unor standarde care să reducă numărul de problemelor apărute. Support-ul nu face treabă de centralist, ci chiar rezolvă problemele clienților, uneori fiind nevoit să întrebe și echipele tehnice dacă problemele sunt mai complexe sau nestandard.

3. Manual Quality Assurance Specialist

În cazul în care ești genul de om care găsește ușor problemele dintr-un sistem și ești perfecționist și articulat în exprimare, vei performa foarte bine într-o meserie de Tester – adică Manual Quality Assurance Specialist sau MQA.

Explicat foarte simplu, tot ce trebuie să faci e să folosești sistemul pe care-l testezi până la epuizare, să-i testezi toate cazurile de folosire, să încerci să-l strici practic, și să vezi dacă poți. Dacă poți, înseamnă că ți-ai îndeplinit job-ul și va trebui să descrii exact pașii urmați echipei tehnice care va trebui apoi să încerce să repare și prevină cazuri similare.

Un MQA bun ajunge să stăpânească atât de bine aplicația la care lucrează încât ajunge să-i cunoască foarte bine toate detaliile componente și toate secretele, dându-i un avantaj competitiv să urce în scara ierarhică a companiei pe un post de Product Manager sau Product Owner, pentru că știe deja foarte bine mecanismele și zona de business, și cu puțin studiu, poate ajunge un „om de produs” fantastic. 

4. Automated Quality Assurance Specialist

Dacă dobândești suficientă experiență de MQA și știi exact cum ar trebui să creezi teste astfel încât să acopere cele mai multe probleme posibile în sistemele testate, și în plus nu te sperie să începi să înveți să scrii și niște cod, logic ar fi să te gândești la o carieră de AQA, adică Automated Quality Assurance Specialist.

Asta presupune să gândești sisteme automate și șabloane de testare repetitivă pe care să le declanșezi în momente cheie ale lucrului echipei din care faci parte, spre exemplu atunci când cineva termină o funcționalitate nouă într-un site sau aplicație mobilă, rulezi testele automate pentru a te asigura că sistemul nu e afectat negativ de noua funcționalitate și nu se introduc probleme noi în aplicație odată cu acele modificări.

E un job cu responsabilitate mare, și uneori e doar un rol preluat de cineva din echipa tehnică (sau, în cazuri ideale, de toți), dar poate fi și o poziție de sine stătătoare în echipe care dezvoltă aplicații mai mari. Cert e că salvează foarte mult timp de testare și chiar dacă nu înlocuiește integral testarea manuală, o eficientizează.

5. Programator / Developer (de mai multe feluri)

Dacă preferi să rezolvi probleme logice grele, dacă ai înclinație spre matematică și gândire structurată, s-ar putea să îți vină mănușă un job de Programator, care dezvoltă esența logică și funcționalitățile proiectului la care lucrează. Și în funcție de platforma pentru care vei programa, vei putea vâna job-uri de Back End Web Developer (care face logica și funcționalitatea avansată a site-urilor), Mobile App Developer (care face același lucru pentru aplicații de Android și Apple/iOS), Software Engineer (care face și aplicații de Windows, Mac sau Linux), Game Developer (care face logica și mecanica jocurilor), Graphics Engineer (care face sistemele avansate de grafică bazate pe matematică din jocuri și aplicații 3D) și lista poate continua.

Da, sunt multe feluri de programatori. Și nu ai decât să încerci să programezi pentru toate mediile astea dacă vrei să poți alege în cunoștință de cauză, pentru că deși fac în principiu cam aceleași lucruri, și anume programează, oamenii ăștia se lovesc de multe ori de probleme destul de diferite prin natura mediilor pentru care dezvoltă soluții.

Ca să fii un programator bun, ai nevoie să nu fii mândru și încăpățânat și să ai mintea deschisă la faptul că oricând poate cineva să-ți scrie codul mai bine. Un cod scris de un junior poate dura minute sau ore să ruleze, iar aceeași problemă poate fi rezolvată de un senior așa încât să ruleze doar fracțiuni de secundă, rezolvând aceeași problemă. Setea asta de optimizare și de cunoaștere a algoritmilor cei mai eficienți pentru rezolvarea fiecărui tip de problemă trebuie să nu te obosească așa cum i-ar obosi pe alții, ci să te motiveze. Îți trebuie tărie de caracter, perseverență și flexibilitate mentală ca să fii un programator excelent.

6. Programator Hardware

Dacă pe lângă gândirea logică menționată adineauri îți place și ideea să te joci cu gadget-uri, circuite electronice, rețele și alte dispozitive fizice, e posibil să-ți placă latura integrată a programării. Adică să fii Hardware Engineer, Telecommunications Engineer, specialist în Robotică sau automatizări industriale, IoT engineer, Inginer de Rețea și așa mai departe.

Pe lângă ce face un programator la nivel software, tu va trebui să înveți și particularitățile sistemelor hardware cu care ai contact, și pe care trebuie să le dirijezi ca într-un concert tehnologic să facă exact ce vrei tu să facă, având în minte limitările și capabilitățile lor.

Ca să te descurci bine ca programator hardware, ai nevoie de mentalitate de hacker și răbdarea să suporți probleme care nu vin doar din sistemele software, ci și din inconsistențele fizice. Trebuie să fi avut, probabil din copilărie, curiozitatea să desfaci jucării și să le reasamblezi, să vezi cum funcționează și să le îmbunătățești, sau să-ți construiești pe cont propriu mici sisteme electronice sau mecanice.

Află despre 18 job-uri diferite din domeniul IT care necesită logică și gândire structurată.
Video-ul 2/6 care vorbește despre job-uri din IT.

7. Expert în Search Engine Optimization

Dacă ți se pare interesant să influențezi Google și alte motoare de căutare să prioritizeze site-ul companiei tale în fața altora, dacă-ți place să lucrezi cu cuvinte și structuri lexicale și semantice, dar folosind foarte multă logică în abordarea folosită, e posibil să-ți placă să fii Search Engine Optimization Expert sau SEO.

Sunt mai multe feluri de SEO: cei care se concentrează pe implementarea bunelor practici în zona tehnică a site-urilor, pe partea de front end și nu numai, alții care se concentrează pe optimizarea conținutului blog-urilor și paginilor pentru a convinge Google de relevanța acelor pagini pentru unele cuvinte cheie, și nu în ultimul rând alții care sunt specializați pe a discuta cu reprezentanții altor site-uri, pentru a obține backlink-uri către site-ul companiei lor.

Poți să devii expert SEO eficient dacă știi să combini toate cele 3 direcții, dar măcar în una din ele să excelezi și să atingi nivelul maxim de eficiență, fiindcă e nevoie de toate pentru a spori șansele ca un site să fie mai vizibil în Google. E un job foarte important, pentru că sunt unele companii care își pot asigura întreg fluxul de clienți exclusiv din Google și alte motoare de căutare, fără să fie nevoie să se concentreze pe alte feluri de marketing digital.

8. Expert în Performance Marketing / Pay Per Click

Pe lângă SEO, există și alte metode de a face site-ul companiei tale mai vizibil potențialilor clienți. Job-ul de Performance Marketing Expert e ideal pentru tine dacă:

  • îți place să fii chițibușar și să faci multe teste, să vezi ce merge și ce nu,
  • îți place să controlezi bugete de advertising online, să le împarți între mai multe platforme: ca Facebook, Google, Instagram, LinkedIn, Pinterest, Quora, Reddit și alte site-uri și aplicații care permit afișarea de reclame,
  • îți place să te gândești la aspectele socio-demografice ale oamenilor care ar putea să cumpere produsele companiei și să gândești profile speciale pentru fiecare tipologie și să le livrezi mesaje diferite,
  • sau îți place să reglezi strategia de advertising și să te preocupi de maximizarea click-urilor pe reclame.

Uneori, fiindcă majoritatea campaniilor controlate sunt plătite la click, job-ul se poate numi și Pay Per Click Advertising Expert, sau PPC.

Un Performance Marketer bun e foarte empatic și știe să se pună în pielea oamenilor aflați în target-ul companiei și să înțeleagă ce-i motivează să cumpere. Și mai mult, ar trebui să stea cu ochii permanent pe campanii, să facă modificări punctuale dese și experimente ca să vadă care e varianta ideală de reclame care oferă raportul maxim costuri supra rezultate. Ai nevoie și de puțină statistică și matematică să faci extrapolări și statistici, dar nu așa multă încât să ți se pară super greu de învățat.

9. Product Owner / Product Manager

Aș vrea să acopăr și job-uri mai puțin tehnice, dar cu valențe logice și structurate, așa că vreau să vorbim și despre Product Owners și Product Managers. Dacă stăpânești foarte bine niște idei de business despre cum ar trebui să funcționeze un produs ca să aibă succes comercial sau pentru o nișă de utilizatori, ți-ar prinde bine un job de Product.

Diferența dintre Product Owneri și Product Manageri constă în faptul că Product Ownerii coordonează facilitățile și creșterea produsului în plin proces creativ, stând alături de echipa tehnică însărcinată cu dezvoltarea lui (de obicei în sprint-uri agile), pe când Product Managerii coordonează definiția inițială a unui produs sau serviciu nou, fac cercetări, setează viziunea, scriu specificațiile generale, trasează direcția generală de business, fac strategia și supraveghează de la un nivel mai înalt parcursul produsului și dezvoltarea întregii game de produse ale unei companii.

Ca să fii un om de produs bun, trebuie să ai multă intuiție legată de ce vrea „piața” de la produse ca ale tale. Trebuie să ai și flerul celui mai eficient drum către succes pentru produs, dar și intuiția să expui viziunea ta oamenilor din echipele care construiesc produsele respective, ca să-i inspiri și să-i motivezi.

Poate cel mai mult, însă, ai nevoie să îmbrățișezi întrutotul cultura experimentării și A/B testing-ului. Adică: tu ai o părere despre cum ar trebui să funcționeze, să zicem un formular de contact, ca să luăm un exemplu simplu. Alți membri ai echipei au alte sugestii, și ca să afli care e cea mai bună soluție, nu îți impui punctul de vedere (mai ales dacă sugestiile altora par promițătoare și rezolvă mai elegant problema), ci le testezi pe toate. Implementezi, pe rând sau simultan, toate ideile, și livrezi unor clienți reali toate variantele de funcționalitate, și măsori statistic și ca satisfacție a userilor ca să le poți compara.

Aproape întotdeauna vei avea un câștigător – o soluție care e mai rapidă, mai eficientă, mai robustă, cu mai puține probleme decât ce aveai inițial în plan, și aceea devine soluția implementată pentru toată lumea. În felul ăsta, produsul devine mai puternic pentru că a fost deja expus realității folosirii de către useri reali, și ai convingerea că ai luat cea mai bună decizie posibilă în context. Uneori partea asta îi revine unui om dedicat care face CRO (Conversion Rate Optimization), dar absolut toți specialiștii de produs ar trebui să știe măcar bazele acestei tehnici și s-o folosească des în povestea creșterii produsului.

10. Project Manager

Dacă tot vorbim de manageri, imaginează-ți că lucrezi cot la cot cu echipa de dezvoltare, spargi ideile care vin de la Product Owner sau Product Manager în task-uri adaptate foarte clar pe capabilitățile echipei pe care o coordonezi, te asiguri că traduci nevoile de business în specificații tehnice exacte și ușor de înțeles și mai ales, faci management-ul oamenilor și resurselor din echipă pentru a te asigura că te încadrezi în timp, buget sau scopul final al proiectului. Dacă-ți place cum sună toate astea, e posibil să-ți placă job-ul de Project Manager.

În echipe mai mici, Project Manager-ul și Product Owner-ul sunt unul și același om, însă lucrul ăsta e problematic datorită scopurilor diferite: Product Owner-ul vrea să obțină cât mai multe lucruri implementate, Project Manager-ul vrea să se încadreze în limitările proiectului și să optimizeze munca. Alteori, tot în echipe mici, Team Leader-ul echipei de dezvoltare își asumă rolul de Project Manager, și în felul ăsta se crează o tensiune sănătoasă între ce vrea partea de business și product și ce poate livra echipa.

În companii medii și mari însă, există un om dedicat care face Project Management, care dacă vrea să fie bun în ce face, crează sau coordonează scrierea de documentație elaborată, se pricepe la estimări, măsurători ale eforturilor, realinieri de priorități imediate pentru fiecare om din echipă, se asigură că produsul e testat și calitatea lui e maximă, raportează progresul oamenilor de produs și management-ului companiei și în general se comportă ca un general într-o armată, combinat cu un facilitator.

11. Game Designer

Dacă pe lângă plăcerea de a te juca pe consolă, telefon sau calculator, ți-ai pus de multe ori întrebarea „cum or fi făcut treaba asta în joc?” sau „care e secretul care face jocul ăsta așa de bun, să creeze așa de multă dependență?” și te consideri un om cu gândirea bine structurată și logică, e posibil să găsești în design-ul mecanicilor de jocuri o plăcere aparte și să te poți gândi la un job de Game Designer.

Dacă se menționează cuvântul „Design”, lumea de obicei crede că e vorba de felul cum arată ceva, de aspectul vizual. Și de multe ori partea vizuală face parte dintr-un job care are „designer” în titlu, însă design-ul propriu-zis înseamnă de fapt mai degrabă rezolvare de probleme, iar vizualul e doar o unealtă prin care poți rezolva problemele cu care te confrunți în anumite industrii și specializări.

Pe același principiu, job-ul de Game Designer nu ține nici pe departe doar de cum arată un joc. Ba din contră, cred că ține destul de puțin de asta. Ține mai degrabă de cum gândești mecanicile jocului: mecanica punctelor, dacă are puncte, mecanismele competitive dacă ești în competiție cu jocul, cu tine însuți sau cu alții, felul cum funcționează nivelurile și provocările pe care le ai în joc din perspectiva jucătorului.

Game Designer-ul trebuie să creeze o lume virtuală care să țină jucătorul în priză, undeva la limita dintre a face un joc prea simplu așa încât să devină plictisitor și prea greu așa încât să devină descurajant. Game Designer-ul descrie tot parcursul unui jucător din momentul în care începe un joc și până îl termină, și trebuie să fie foarte organizat/ă când planifică această călătorie, pentru că fiecare aspect trebuie tradus în cod de către programatori și în personaje, peisaje sau artefacte vizuale de către modelatori, artiști și oameni care spun povestea jocului.

E un job foarte interesant, din punctul meu de vedere, dar și foarte divers și greu, fiindcă implică multe talente, o parte din ele având legătură cu o gândire matematică, structurată, elaborată, complexă, necesară arhitecturării întregului univers dintr-un joc, care uneori poate fi imens.

12. Designer de Experiență a Utilizatorului (UX)

Design-ul, așa cum am menționat deja mai sus, înseamnă rezolvare de probleme în primul rând, și un UX Designer (User Experience Designer) trebuie să se asigure că în momentul în care un utilizator accesează un sistem, are o experiență optimă și își rezolvă problema pentru care a accesat acel sistem cu cât mai puține piedici, într-un timp cât mai scurt, cu cât mai puțin stress și frustrare acumulate până își atinge scopul final.

Dacă printre calitățile tale se află „advanced common sense”-ul („bunul simț avansat”, cum zice Steve Krug) – adică înțelegi mecanismele de funcționare ale unui sistem și pe măsură ce îl folosești sau urmărești alți oameni că-l folosesc, realizezi piedicile pe care le întâmpină (conștient sau nu) și lucrurile pe care le-ai putea face în sistem ca să reduci fricțiunea utilizatorului, atunci sunt toate șansele să fii un UX bun. Pe lângă intuiția legată de optimizarea proceselor și sistemelor (fie că ele sunt aplicații, site-uri sau chiar obiecte și alte produse industriale sau sisteme sociale, un UX bun e și descurcăreț sau descurcăreață. Spun asta pentru că dacă vrei să poți comunica eficient schimbări de flux într-un sistem, ai nevoie să de skill-uri de design, de abilități minimale de prototipare (adică să știi puțin front end, dacă job-ul tău se desfășoară în lumea digitală, sau puțină mecanică sau electronică dacă lucrezi în industrie) și de abilitatea de a comunica verbal și vizual ideile ca să convingi decidenții să schimbe sau îmbunătățească sistemele la care lucrezi.

Un UX bun folosește metoda științifică de testare și iterare pentru a se convinge că schimbările pe care le face unui sistem duc utilizatorul în direcția potrivită, nu îl încurcă mai tare decât se presupune că era. Răbdarea și mai ales perseverența de a insista pe un punct cheie a poveștii utilizatorului până găsește varianta ideală sunt calități ideale. Nu e nevoie de atenție foarte mare la detalii în lucrurile pe care le livrează (adică nu trebuie să deseneze lucruri artistic sau perfect, cum tinde să facă un designer grafic sau de interfață, și nici nu trebuie să știe programare și front end în așa fel încât să poată construi tot sistemul din spatele unui site de la zero), trebuie doar să valideze prin teste cu oameni reali (fie față în față, cu accent pe calitate, fie la distanță, cu accent pe volum) care e cea mai bună modalitate de a ajunge din punctul A în punctul B în parcursul utilizatorilor în sistem.

Află despre 18 job-uri diferite din domeniul IT care necesită logică și gândire structurată.
Video-ul 3/6 care prezintă job-uri din IT, și care e ultimul din seria celor care vorbește despre job-uri care pun în prim plan logica și gândirea structurată.

13. DataBase Administrator

Dacă reușești să etichetezi și categorisești în minte tot felul de proprietăți ale obiectelor din jurul tău, dacă te descurci foarte bine cu lucrul în Excel sau Google Sheets și înțelegi relaționări dintre tabele și informații, e posibil să ți se potrivească un job de DBA, sau DataBase Administrator. De multe ori, bazele de date nu sunt altceva decât tabele complexe, inter-relaționări și legături dinamice dintre informații împărțite în locuri diferite, structurate, ordonate și filtrate după criterii foarte logice. Așadar, logica și claritatea structurilor de informații și date sunt calitățile cele mai de preț pentru un DBA.

14. Data Scientist / Specialist

Similar cu DBA-ul, dar cu mult mai multe cunoștințe matematice de statistică, probabilități, teoria haosului și puțină experiență în domeniul în care vei activa, ai putea să te gândești serios și la un rol de Data Scientist.

Pentru companii suficient de mari să și-l permită, un Data Scientist poate corobora informații disparate din mai multe sisteme care strâng date (spre exemplu: traficul unui site, traficul concurenților locali și internaționali, funnel-ul de vânzări, lifecycle-ul clientului, costurile interne și externe ale companiei și așa mai departe), le poate corela intuitiv în rapoarte care să ajute management-ul să ia decizii pe baza lor, și poate să influențeze inclusiv direcția de business a unei companii, dacă prin munca sa face vizibile trend-uri din piață, nișe neexplorate sau deschideri de care se poate profita. 

15. Systems Administrator (SysAdmin)

În cazul în care nu te sperie complexitatea, dacă nu ai nevoie de o interfață vizuală și îți place senzația de a te descurca ca în Matrix cu controlul unui sistem sau calculator doar din linie de comandă, dacă îți place să prefigurezi ce se poate întâmpla și să te asiguri că acoperi toate cazurile posibile și dacă vrei să combini controlul rețelelor, al serverelor și al calculatoarelor, sunt șanse să-ți placă job-ul de Systems Administrator sau SysAdmin.

E un rol cheie în companii medii și mari, fără de care organizarea și buna funcționare a părții tehnice din interiorul companiei, inclusiv calculatoare și servere, ar fi mult mai grea sau imposibilă. Implică de multe ori cunoștințe avansate de Linux, pentru că serverele care folosesc diverse distribuții de Linux folosesc și cel mai eficient resursele tehnice și sunt foarte scalabile.

Ca să fii un SysAdmin eficient, trebuie de multe ori să te descurci singur sau singură, să ai mentalitate de hacker și să ai voință de oțel pentru a putea rezolva toate problemele care de obicei vin în cascadă în momentul în care încerci să pui un server în picioare sau să extinzi infrastructura altfel. Din păcate, uneori e nevoie să răspunzi și la telefon la 4 dimineața când pică vreun server sau se strică vreun hard disk, dar pentru remedierea rapidă a incidentelor de genul ăsta se plătește de obicei foarte bine.

16. Development Operations Engineer (DevOps)

Dacă ai deja cunoștințe solide în sisteme de operare, programare și procese, ești candidatul perfect pentru un job de Development Operations Engineer, sau DevOps. Inginerii de DevOps evoluează de obicei din developerii menționați deja.

Fiind o disciplină relativ nouă, nu cred că există oameni care să se formeze direct în genul ăsta de activitate, fiindcă oricum ai nevoie de o bază solidă de programare, lucru cu resursele de web sau private cloud și ceva bază în administrare de sisteme. E un job care presupune crearea infrastructurii (de obicei web-based) care permite ca site-urile să fie ușor de dezvoltat atât de back end developeri cât și de front end developeri, și apoi buna lor funcționare într-o infrastructură creată special pentru fiecare aplicație, construită în așa fel încât să își dedice mai multe resurse dacă are mai mult trafic și a-și păstra stabilitatea și funcționalitatea, preferabil fără intervenții umane.

E, deci, o combinație complexă de skill-uri necesare și provocări, dar e printre cele mai bine plătite job-uri pentru că e nou, greu și rar. Dar poți să ai în vedere un asemenea job, sau măcar mindset-ul necesar, indiferent în care din job-uri îți începi cariera. Faptul că eu un job destul de nou înseamnă și că documentația și cursurile disponibile sunt rare și scumpe momentan, dar sunt șanse să se schimbe situația în câțiva ani, pe măsură ce mai multe companii realizează că au nevoie de un DevOps în workflow-ul lor.

17. InfoSec

Dacă atenția ta la detalii e un superlativ, și nu-ți place deloc zona vizuală – și mai mult decât atât, dacă îți place ideea să oprești hackeri și scripturi malițioase din a da peste cap activitatea companiei din care faci parte, zona de securitate a informației cred că ți-ar prinde foarte bine.

A fi Security Engineer sau Information Security Specialist presupune să fii permanent conectat la ce se întâmplă în lumea securității informatice, să folosești unelte interne și externe în mod regulat să îți testezi rețelele, serverele, site-urile și aplicațiile, să ții training-uri de protecție a datelor și securitate cu oamenii din interiorul companiei și să prioritizezi și uneori să pui și umărul în rezolvarea găurilor de securitate care apar invariabil în orice sistem sau aplicație, laolaltă cu echipele de developeri care le dezvoltă.

18. Manager (CTO, CIO, etc)

Am întâlnit rareori Manageri buni de departamente tehnice (CTO, CIO, etc) sau de companii tehnice (CEO) care să n-aibă o istorie de lucru în domeniu, într-unul din job-urile menționate mai devreme sau ceva similar. Sunt puțini manageri buni cărora le lipsește logica de fier și gândirea structurată, analitică și abstractă. Poți deveni manager și fără trăsăturile astea, dar rareori vei fi cu adevărat potrivit să conduci un departament sau o companie din IT neavând rădăcinile adânci în domeniu.

Vestea bună e că nu există neapărat limitări în cine ar putea ajunge în pozițiile astea, cu suficientă muncă și cu puțin noroc. Vorba lui Einstein Edison, 99% transpirație, 1% inspirație.


Am ratat vreun job relevant din industrie, care folosește preponderent logica și gândirea structurată?

Lasă-mi un comentariu mai jos și promit să fac un articol și un video separat pentru cele pe care le-am ratat.

Dacă vrei, poți citi și partea a 2-a a seriei de articole care prezintă job-uri din IT, mai exact prezentarea a 6 job-uri din IT care necesită creativitate »

Succes în carieră!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Enable Notifications    Ok No thanks