12 joburi din IT care necesită empatie

Prieteni, suntem la ultimul articol în care discutăm despre câteva job-uri posibile din IT. Am discutat despre job-uri care necesită logică și gândire structurată, și articolul trecut am abordat și job-urile care necesită creativitate. Acum a venit rândul job-urilor care necesită multă interacțiune interumană și empatie.

1. Social Media Manager

Dacă nu doar că-ți place să stai toată ziua pe TikTok, Instagram, Facebook, Twitter, Snapchat, Pinterest, LinkedIn, YouTube și alte rețele sociale, dar înțelegi și cum funcționează și cum poți crea conținut pentru fiecare platformă în parte în așa fel încât acel conținut să beneficieze de maximum de engagement (adică like-uri, comentarii, share-uri) și rezultate (adică click-uri pe link-uri și participări la concursuri și campanii), ai fi candidatul perfect pentru un job de Social Media Manager, Specialist sau Expert.

Deși e o latură nouă a mix-ului de marketing digital, social media are două laturi, iar specialistul de social media de obicei se ocupă preponderent de zona organică, fără investiție în reclame. Zona plătită e de obicei apanajul omului care face PPC / Performance într-o companie sau agenție mare, însă dacă e vorba de echipe mici, e posibil ca tu ca Social Media Specialist să trebuiască să știi și cum funcționează campaniile și reclamele pe platformele pe care le administrezi.

Un Social Media Expert bun știe că fiecare dintre noi avem personalități și comportamente diferite pe fiecare rețea socială. Adică eu sunt alt om când interacționez cu colegii de breaslă pe LinkedIn față de atunci când dau like si share la un videoclip cu un lifehack de întreținere a casei pe TikTok. Asta-nseamnă că platforma dictează mesajul și cultura în care trebuie să fie formulate postările companiei căreia îi administrezi conturile de social media. Trebuie să ai empatie foarte mare pentru oamenii din target-ul companiei care-ți consumă mesajul, și trebuie să știi comunicare digitală și să te poți exprima prin texte, imagini, muzică și video așa încât să vorbești limba lor și să îi determini să interacționeze cum vrei tu cu conținutul postat.

În plus, trebuie să ai și răbdarea să înțelegi algoritmii platformelor și să te descurci cu unelte precum Canva, Photoshop, Premiere și așa mai departe. Ele trebuie să-ți permită să adaptezi niște fotografii sau key visuals – create poate de un designer sau tot de tine – în formatul ideal pentru fiecare platformă. Ar fi indicat să cunoști excelent limba în care te exprimi și chiar să consumi conținut pe toate platformele pe care postezi, ba chiar să interacționezi cu persoane și brand-uri din target sau din zona conexă non-concurențială, ca să le atragi atenția și să le stârnești interesul, crescând astfel în mod organic engagement-ul pe conținutul companiei.

2. Sales Manager

Dacă „citești” imediat oamenii din priviri, ești în stare să le vinzi orice, în plus ai abilități tehnice și te acomodezi ușor la a învăța noi sisteme și a le prezenta potențialilor clienți, ai fi un candidat ideal pentru un job de Sales Manager sau Sales Representative.

Un Sales Rep bun știe să se pună în locul clienților săi, să le simtă, să le anticipeze problemele cele mai frecvente și să se concentreze pe modalitatea prin care produsul sau serviciul pe care-l vinde îi rezolvă problema respectivă fiecărui client în parte. Din această cauză, empatia e cea mai importantă calitate pe care un om care vinde ar trebui s-o aibă.

Un Sales Rep trebuie să știe să comunice, să-și formuleze mesajul pentru impact maxim. În plus, ideal ar fi să înțelegi partea tehnică suficient de în detaliu pentru a prefigura orice posibilă întrebare a clienților și a îi liniști suficient de mult pentru a cumpăra. Vânzarea de produse sau servicii în mediul digital presupune o mai mare dificultate în a „agăța” clienții și a îi convinge să-și aloce timp din calendarul lor. Însă, odată convinși, discursul tău și abilitatea de a face research înainte de discuție poate „închide” uneori vânzarea pe loc, foarte eficient. Alteori, dacă persoana cu care vorbești nu e decidentul final, va fi nevoie să te gândești și cum ajuți persoana respectivă să-și convingă șeful să aprobe cheltuiala. Pentru asta ai nevoie de business case-uri și studii de caz pregătite din timp, în care cifrele să vorbească de la sine. Sau, mai bine, poate reușești să convingi stakeholder-ul să intre într-un call cu tine, ceea ce sporește șansele să vinzi mai mult, mai ales dacă produsul e mai scump.

3. Account Manager

Dacă îți place să discuți cu oameni, dacă intuiești starea lor de spirit și ai o personalitate analitică și răbdătoare, dacă ai background tehnic minim, s-ar putea să fii un Account Manager bun.

Account Manager-ul este persoana de legătură a clienților existenți cu compania care le oferă produse sau servicii. Scopul unui Account e să asigure contactul permanent cu clienții importanți și stabilirea de priorități de produs sau dezvoltare în funcție de cerințele acestor clienți. În unele companii mai mici, nu toți clienții au parte de un Account Manager (doar clienții cei mai importanți beneficiază de „privilegiul” ăsta). Aceștia beneficiază de pe urma dezvoltării unei relații de lungă durată cu cineva din cadrul companiei fiindcă au acces mai rapid la resursele și oamenii cheie, prin intermediul Account Manager-ului. Acesta trebuie să empatizeze cu clienții, să le înțeleagă problemele și cerințele care nu sunt satisfăcute încă de produsele și servicile companiei pentru care lucrează și să planifice, împreună cu Project Managerii și Product Ownerii din companie, diverse îmbunătățiri care să ajute clienții.

De multe ori, în cadrul companiilor în care un număr mic de clienți reprezintă o proporție majoritară din veniturile firmei, Key Account Managerii se ocupă de un număr mic de clienți, poate chiar doar de unul, în așa fel încât să se minimizeze riscul pentru ca acei clienți foarte importanți să fie nemulțumiți de companie și să renunțe la serviciile sau produsele cumpărate regulat.

În agențiile de publicitate, Account Managerii acoperă toți clienții și mediază toată comunicarea cu ei, odată ce colaborarea trece de faza de pitch și briefing. Uneori, ei identifică și oportunități de upselling, de a vinde unui client un pachet mai scump și mai generos sau alte servicii adiționale. Asta ajută, evident, și echipa de vânzări nu doar echipa de produs.

4. Copywriter

Dacă ai văzut vreodată „Mad Men” și te-a fascinat felul în care generau oamenii de publicitate mesajele publicitare, sloganurile și ideile de bază, dacă îți place să te joci cu cuvintele și să fii persuasiv sau persuasivă, să convingi pe cineva cu mesajul transmis, atunci ți s-ar potrivi foarte bine un job de Copywriter.

Unii din voi poate sunt surprinși că acest job e în lista mea de job-uri din IT, sau că e în lista job-urilor care necesită empatie. Adevărul este că a fi Copywriter poate să depindă sau nu de industria în care lucrezi, însă știu sigur că și IT-ul are nevoie de Copywriteri buni și din cauza asta mi-am permis să vorbesc despre job-ul ăsta în context. În plus, în mod natural, a scrie „copy” sau „conținut” necesită poate la fel de multă creativitate cum necesită empatie, însă eu cred că în industria IT-ului empatia e un ingredient sine qua non. Neîntâlnindu-se foarte des la multe din job-urile din domeniu dar ajutând totuși la structurarea mesajului și influențând emoțiile sau convingerile cuiva care folosește un site, o aplicație, un sistem de orice fel, empatia e absolut necesară atunci când task-ul tău e să-i vinzi ceva cuiva care nu e în fața ta sau la capătul celălalt al telefonului. E importantă când singurul mod de a-i comunica e prin televizor, texte, bannere pe site-uri și așa mai departe.

Oricărui Copywriter bun care lucrează în IT i se va cere să genereze idei, texte și mesaje cu scopul de a vinde, a convinge sau a educa utilizatorii unui site, unei aplicații sau a oricărui alt fel de sistem (inclusiv mașină, spre exemplu). Munca sa e folosită peste tot unde există texte în interfață și mesaje care ajung la clienți, din cauza asta copywriting-ul e de multe ori inclus ca departament fie în zona de product development sau user experience, fie în zona de marketing. Copywriting înseamnă, deci, generarea de texte pentru interfețe, descrieri de produse, email-uri promoționale, bannere și materiale publicitare, postări de social media. A fi copywriter înseamnă mai puțin să scrii texte masive, conținut de tipul articolelor de presă, postărilor de blog sau scrierii documentației produselor, unde volumul de text e mai mare și sunt necesare alte skill-uri – nu neapărat persuasive. „Artefactele” respective cad de obicei în responsabilitatea unui Content Writer sau Technical Writer, despre care vorbim imediat. Evident, trecerea dintre copywriting și content writing nu e atât de grea, dar sunt de obicei job-uri diferite (în special în companii mari).

Un Copywriter bun trebuie să știe să scrie, evident. Trebuie să stăpânească foarte bine limba în care comunică. Mai mult decât atât, trebuie să știe să comunice cu absolut orice audiență – să se pună în locul lor, să empatizeze cu ei și să le înțeleagă gusturile, vocabularul și cum se așteaptă să primească mesaje. Trebuie să prefigureze comportamentul, punctele sensibile și ce-i face să percuteze, să reacționeze, să aibă engagement cu un mesaj, text sau o interfață. Pentru asta, Copywriter-ul trebuie să știe cum să facă research și când e nevoie să vorbească cu oameni din segmentul targetat pentru a-și rafina mesajul. Nu în ultimul rând, rapiditatea cu care scrie și ritmul susținut, originalitatea mesajelor și capacitatea lor de a fi memorabile și de a marca cititorul sunt roadele pasiunii și experienței unui Copywriter eficient.

5. Content Writer

Dacă-ți place să compui povești sau să scrii articole în care spui o poveste, chiar dacă e vorba de articole jurnalistice, de beletristică sau de ceva mai pragmatic, dacă ești conștient / conștientă că noi ca oameni suntem forțați de propria noastră natură să fim sensibili la povești, s-ar putea ca un job de Content Writer să fie ideal pentru tine.

Un Content Writer scrie postări de blog, articole de PR uneori, newslettere de produs sau de engagement, conținut mai substanțial pe social media sau alte canale, în tot acest timp trebuind să respecte vocea brand-ului în numele căruia comunică și stilul de scriere (tonul) adoptat de companie. Cu toate astea, pe lângă creativitatea inerentă de care trebuie să dai dovadă în job-ul de Content Writer, trebuie să știi să spui o poveste cu fiecare articol, newsletter sau mesaj și să atragi cititorii cu un stil propriu, original, care să-i facă să te citească cu plăcere.

Față de un Copywriter care de obicei scrie texte scurte sau doar fraze în contexte diverse, job-ul unui Content Writer e mai puțin „tranzacțional” și persuasiv, fiind mai degrabă narativ și clarificator. Articolele pe teme diverse din industria companiei pentru care vei scrie trebuie să rezolve o problemă sau să educe cititorul, nu să-l convingă neapărat să facă ceva anume. În unele companii, titulatura job-urilor diferă sau se suprapune, însă înțelegeți, sper, ideea de bază: că sunt meserii relativ diferite, chiar dacă ambele au nevoie de skill-uri de scriere.

Un Content Writer bun are tot timpul în minte cititorul și felul în care ar trebui să-i modeleze mesajul ca să-l transmită eficient. Din această cauză am inclus job-urile acestea în secțiunea job-urilor mai „empatice” din IT. Ai nevoie de empatie ca să scrii targetat pe o nișă, să te asiguri că întreg textul e compatibil cu felul în care persoanele din target primesc și despachetează informații. Nu în ultimul rând, e necesară perfecționarea constantă prin urmărirea reacțiilor la conținutul pe care tu îl scrii, fiindcă te va ajuta să știi în ce direcție va trebui să plusezi.

6. Technical Writer

Dacă pe lângă interesul pentru comunicare și scriitură de care am pomenit la ultimele două job-uri, ai și puțin interes pentru zona tehnică și îți place să descrii mecanisme sau să vorbești despre felul în care merg niște lucruri, un job de Technical Writer ți s-ar potrivi mânușă.

Diferența dintre a fi Technical Writer și a fi Content Writer e că de cele mai multe ori, conținutul scris de Technical Writer are ca target oamenii tehnici și ar trebui să fie mai sec și mai direct, spre deosebire de Content Writer. Content Writer-ul ar face bine să folosească orice truc literar ca să se asigure că reține atenția și interesul cititorului printr-un conținut mult mai general. Ambele job-uri presupun crearea de texte lungi, consumatoare de timp, care trec de 1000-1500 cuvinte, care presupun faptul că nu prea vei mai avea timp și de altceva pe lângă scriere și research-ul necesar pentru scriere.

Un Technical Writer bun știe un minim de programare sau a lucrat măcar puțin cu sistemele despre care vorbește așa încât să poată empatiza cu un developer care vrea să înțeleagă la rândul său cum se folosesc și cum să-și rezolvă o anumită problemă punctuală. Stilul e mai puțin literar și ai nevoie de mai puțină creativitate, însă ai nevoie de multă atenție la detalii și răbdare să parcurgi pas cu pas fiecare funcționalitate și să o acoperi cu text relevant, care să ajute oamenii interesați de el.

7. (Digital) Creative Director

Dacă îți place să coordonezi oameni și activități creative, dacă ești creativ, dar ai și empatie multă pentru oamenii cu care lucrezi și pentru clienți și target-ul lor, dacă ești suficient de modest încât să îți dai seama că nu poți ajunge sus decât cu multă muncă și rezultate, atunci ai putea să începi să te pregătești pentru a deveni Creative Director.

Creative Director-ul e însărcinat de obicei cu filtrarea și controlul calității tuturor proiectelor unei companii. Tipul ăsta de job e unul destul de vast în privința tipurilor de lucruri pe care le faci. De obicei, un Creative Director are deja background în zona de Art Direction, de Copywriting sau de Design, și deci are deja skill-uri practice creative și din zona vizuală (adică știe să facă treaba unui Art sau Designer fără probleme) și din zona de conținut (știe să suplinească lipsa unui Copywriter în orice proiect creativ). Și mai mult, a dezvoltat o cunoaștere a pieței în care lucrează și a oamenilor cu care lucrează (în special clienți și target-ul lor predilect), și a prins și niște noțiuni de strategie de la un Strateg de meserie. Folosesc descrieri de job-uri din agenții de publicitate, pentru că job-ul de Creative Director se găsește de obicei în agenții, sau în departamente interne de creație suficient de mari încât să fie nevoie de coordonare creativă.

Un Creative Director bun are înțelepciunea să știe că pentru a putea livra proiecte la timp, cu impact maxim și cu șanse mari să aibă succes pe termen lung, pe lângă creativitate cât cuprinde, are nevoie să empatizeze. Așa cum am mai zis, trebuie să-i înțeleagă pe oamenii cu care lucrează, și asta de obicei vine natural, pentru că de multe ori, a avut deja job-urile lor și știe din ce postură vine fiecare, și oricum are suficientă experiență în industrie încât să citească oamenii și felul în care reacționează sau ce îi motivează pe toți. Trebuie să-i înțeleagă și pe clienți, să citească subtextul brief-urilor creative și să nu se lase până nu se pune în pielea lor și înțelege exact de ce au nevoie, pe lângă ce declară ei că ar avea nevoie. Și poate cel mai important, un Creative Director bun înțelege omul de rând, target-ul campaniilor și inițiativelor creative pe care le coordonează, fiindcă fără componenta asta empatică, toate proiectele de advertising, oricât de creative, n-ar avea deloc rezultatele scontate.

Am pus prefixul Digital înainte de Creative Director fiindcă altfel ar fi greu să-l încadrez în industria de IT – un Creative Director clasic are probabil mai multe proiecte care n-au legătură cu mediul digital, însă mai ales acum, după COVID-19, trasabilitatea bugetelor e esențială, și în mediul digital această trasabilitate e asigurată, și deci sunt mai multe proiecte de advertising și marketing digital decât de alte feluri.

8. Digital Marketer

Dacă îți place ideea de a crește un business, de a-l promova și de a-l face dezirabil potențialilor clienți, dacă vrei să gestionezi diverse canale de comunicare în încercarea de a-i face pe clienții existenți să mai cumpere și dacă îți place mediul digital, s-ar putea să te potrivești pentru un job de Digital Marketer.

Un Marketer Digital are în vedere promovarea și creșterea valoarea brand-ului în ochii clienților existenți și potențiali. Definiția job-ului de marketer digital e una destul de complexă, pentru că în lumea digitală de azi apar lunar inițiative noi. Un Digital Marketer în general face două lucruri: strategii de marketing (care sunt apoi executate de restul echipei) și execuție punctuală unde echipa nu are deja un specialist dedicat. Tipurile de activități și nișe din marketingul digital sunt destul de diverse. Poți face, spre exemplu, Social Media, despre care am vorbit într-un articol separat. Poți face Influencer Marketing care presupune să crești niște relații cu influenceri de pe diversele platforme unde ai identificat că ai audiență pentru brand-ul tău. Poți face Email Marketing (sau Direct Marketing / Permission Marketing dacă implică și alt fel de mesaje de genul push notifications) care presupune să gândești lifecycle-uri de email-uri de produs, comunicate de presă, newslettere, notificări și alte mesaje care ajung direct la consumator. Poți face SEO sau PPC / Performance Marketing despre care am vorbit într-un articol mai vechi. Poți face Content Marketing, adică să gândești strategia de conținut de marketing împreună cu oameni care fac Content Writing sau Editori, astfel încât acel conținut să îndeplinească un scop promoțional (spre exemplu, să fie atât de util încât să fie share-uit pe social media sau să strângă link-uri de pe alte site-uri pentru SEO și PR). Poți coordona uneori și campanii de PR pe podcast-uri, site-uri de profil și alte canale digitale. E un job cât se poate de divers, în funcție de mărimea echipei în care lucrezi și bugetele disponibile, fiindcă din nefericire, de multe ori succesul unui marketer constă nu doar în inteligența emoțională necesară ca să găsească pârghia prin care să convingă alți oameni (în masă sau personal) să cumpere produsul sau serviciul pe care-l marketează, ci și de bugetul disponibil să facă asta.

Am zis-o, marketing-ul digital are nevoie de empatie, ca să știi exact cum să comunici cu cei care ar putea beneficia de ce oferă compania ta. Să modelezi mesajul, să prefigurezi unde ai putea să-i găsești, ce fac ei în viața de zi cu zi și unde ai putea să te interpui tu cu mesajul tău astfel încât să-i ajuți să te bage în seamă și să-și rezolve problema pe care produsul companiei tale promite s-o rezolve.

Un Digital Marketer bun e creativ, empatic, nerăbdător să testeze toate canalele pe care poate să aibă prezență, comunicativ și clar în exprimare pentru a ajuta designerii sau videografii care generează materialele promoționale și restul oamenilor din echipă (SEO, SEM, Social, etc) să înțeleagă viziunea lor, și în general au toleranță mare la eșec, pentru că 9 din 10 campanii fie eșuează, fie sunt… hai să zicem perfectibile.

9. SCRUM Master

Dacă îți place să lucrezi cu oamenii și să te asiguri că lucrurile merg bine între ei, dacă ai un simț legat de care sunt problemele de comunicare și înțelegere între ei și știi să aranjezi lucrurile în așa fel încât oameni foarte diferiți să se înțeleagă, și dacă mai ai și cunoștințe tehnice despre cum merge un proiect de IT și poți coordona eforturile susținute în direcția livrării proiectului, ești candidatul perfect pentru un job de SCRUM Master.

SCRUM Master-ul este, în mod evident, legat în special de echipe care lucrează în regim Agile, care folosesc metoda SCRUM de management de efort și de proiecte. Asta înseamnă că există niște principii de bază pe care acea echipă și le asumă:

1. prima prioritate este satisfacția clientului
2. într-un proiect, cerințele se schimbă repede, chiar și o dată la două săptămâni
3. o dată la ceva vreme e nevoie să se livreze o variantă complet funcțională a produsului, chiar dacă lipsesc niște părți la care se lucrează încă
4. oamenii de business și echipa tehnică trebuie să colaboreze zilnic pentru a asigura bunul curs al proiectului
5. proiectele ar trebui construite în jurul indivizilor motivați, care ar trebui susținuți
6. cea mai eficientă metodă de transmitere a informației este discuția față în față
7. măsura progresului unui proiect este cât a evoluat varianta lui funcțională, care chiar merge și face ce se așteaptă de la el
8. dezvoltarea ar trebui să se facă într-un ritm susținut dar relaxat, practic la nesfârșit
9. atenția continuă la detalii mărunte și codul scris bine, nu repede, sunt de preferat
10. simplitatea e esențială, mai exact arta maximizării cantității de muncă pe care echipa NU o face
11. cele mai bune arhitecturi, cerințe și design-uri sunt emergente unei echipe care se auto-organizează
12. la intervale regulate, echipa reflectează asupra unor modalități de a deveni mai eficienți, și apoi le și implementează

Rolul unui SCRUM Master este în esență, să se asigure că toate principiile de mai sus sunt respectate, și că echipa practică metoda Agile așa cum trebuie. Implicit, asta înseamnă eliberarea obstacolelor din interiorul și mai ales din exteriorul echipei (dependența echipei față de lucruri din afara ei), îmbunătățirea mediului de lucru pentru maximul de eficiență, ungerea rotițelor echipei și catalizarea dinamicilor pozitive (uneori și amortizarea celor negative – adică să se asigure că oamenii care se înțeleg bine lucrează mai mult împreună și cei care nu se înțeleg au tangențe mai puține sau își rezolvă problemele), menținerea relației bune cu Product Owner-ul care e legătura directă cu zona de business și – poate cel mai important și ignorat lucru – protejarea echipei de întreruperi și distrageri ale atenției din exterior. De cele mai multe ori, SCRUM Master-ul prezidează și toate ședințele echipei, de la stand up-ul zilnic la retrospective, grooming, planificare și post-mortem-uri de probleme.

Job-ul de SCRUM Master în echipe mici de obicei este preluat sau asumat de către cineva care mai are și alt job în acea echipă: un team leader dedicat, un project manager zelos sau chiar un product owner care cunoaște foarte bine o echipă tehnică sau de produs. Dar în companii sau echipe mari, acest rol există de sine stătător, și SCRUM Master-ul fie e împărțit între mai multe echipe, fie e membru full time într-o echipă.

Un SCRUM Master bun știe să „miroasă” orice potențială problemă cu care se confruntă echipa: de la faptul că nu sunt clare specificațiile de business până la faptul că există probleme tehnice contradictorii, de la intervenții neavenite ale management-ului în echilibrul echipei până la faptul că doi oameni din echipă nu se înțeleg pe un subiect. După detecția problemei, un SCRUM Master bun face tot posibilul să rezolve problema, de cele mai multe ori foarte discret, ca să nu stârnească discuții inutile, dar neapărat rapid și eficient. Empatia îl ajută pe SCRUM Master să fie un mediator și un susținător al oamenilor pe care-i are în grijă, și de multe ori e responsabil de succesul dinamicii echipei pe termen lung datorită abilității de a empatiza cu toată lumea și a se descurca în depășirea obstacolelor.

10. IT Trainer

Dacă nu ai absolut nicio problemă să explici oamenilor cu răbdare și tact cum să rezolve o problemă, ba chiar îți place să faci asta mai mult decât orice în cadrul unui job, și dacă mai ai și cunoștințe tehnice solide într-un domeniu din IT, ai șanse mari să fii un IT Trainer de succes.

Nu oricine poate fi un Trainer bun, ai nevoie atât de background-ul tehnic suficient de solid încât să poți răspunde la orice întrebare, de modestia să recunoști că nu știi și că te documentezi când se întâmplă să-ți scape un răspuns, dar mai ales de studiul unei metode pedagogice eficiente de transmitere a informațiilor pe care le predai în mai multe feluri, ca să-i faci să înțeleagă pe oameni cu diverse tipuri de inteligență predominantă. Dacă reușești să bifezi toate condițiile astea, satisfacția să fi format niște profesioniști în domeniu e incomparabilă, mai ales dacă alegi să faci training pe core skills, pe entry level (oameni care nu știu nimic înainte să vină la cursul tău). Poți fii trainer și pe o nișă anume sau pe skill-uri mai avansate sau soft, însă challenge-ul nu e același și rezultatele variază.

A fi trainer în IT înseamnă fie să ajuți un departament de HR dintr-o companie mai mare să-și formeze oamenii pe skill-urile de care au nevoie ca să-și facă treaba eficient în cadrul respectivei companie, fie să lucrezi pe cont propriu și să ai cursurile tale proprii sau să faci parte dintr-o școală de IT. Trainerii evaluează de obicei printr-un test inițial nivelul general de cunoștințe al „clasei” sau individului care urmează să fie train-uit, ca să știe de unde pleacă în predarea noțiunilor care trebuiesc sedimentate. Apoi adaptează materialele de curs la personalitatea și nivelul persoanelor din grupă, dă teme pentru acasă care să fixeze noțiunile predate la clasă și evaluează progresul celor train-uiți. În tot timpul ăsta, Trainer-ul dă feedback, își oferă ajutorul permanent pentru a îndeplini scopul final: cel de a se asigura că oamenii care-i trec prin mână pleacă din training cu bagajul de cunoștințe necesar.

Un trainer bun știe să comunice eficient, dar are și empatia să își dea seama cum să se adreseze persoanelor pe care le train-uiește așa încât să înțeleagă eficient, să fie încântate de cunoștințele nou dobândite și să le aplice cu succes în teme și proiecte cât mai realiste, ca să-i pregătească pentru munca viitoare.

11. HR Recruiter

Dacă-ți place să discuți cu oamenii, să-i cunoști, să-i evaluezi din toate punctele de vedere în timp record și dacă-ți dai seama de trăsăturile lor cu precizie mare, sunt șanse mari să te descurci foarte bine ca HR Recruiter.

Asta pentru că un recrutor are de multe ori primul contact cu candidații la un job, potențialii viitori angajați ai unei companii. Achiziția talentelor e principalul rol al recrutorului. Ca să ducă procesul de recrutare la bun sfârșit, un recrutor trebuie să discute cu hiring manager-ul (team leader-ul echipei care caută un membru nou sau managerul direct al viitorului angajat) și să facă lista de specificații pentru job description, să posteze anunțurile și să găsească candidații potriviți la prima vedere, să facă screening și să elimine candidații care nu par să se potrivească, să poarte prima discuție cu candidații din shortlist, eventual și primul interviu de filtrare pe bază de soft skills, înainte sau după ce candidatul poartă discuția tehnică cu hiring manager-ul, și să fie punctul principal de contact între potențialii angajați și companie, acționând și ca ambasador de brand în tot acest timp. În companiile cu procese bine puse la punct, recrutorul participă și la procesul de onboarding, se ocupă de aspectele clerice, documentație, acte și alte detalii similare, și în plus, prezintă noilor angajați compania în primele zile. Empatia e esențială pentru un recrutor, fiindcă stă la baza evaluării interpersonale de care ai nevoie să-ți faci treaba bine.

În IT, un recrutor bun știe foarte bine zona tehnică implicată în recrutare, ca să nu confunde tehnologiile între ele și să poată purta o conversație coerentă cu cineva care lucrează în domeniu fără să facă vreo gafă. Mai mult, în IT un recrutor bun e răbdător, fiindcă de multe ori sunt orgolii mai mari în industrie, și trebuie să știi să tratezi personalitățile întâlnite diferit în funcție de atitudinea lor. Și evident, un recrutor bun are în minte atât interesele angajatorului, filtrând doar potențialii angajați potriviți ca skill-uri și chimie cu cerințele și restul echipei, dar și interesele viitorului angajat, punându-l în postura să își dezvăluie toate talentele care ar putea ajuta la luarea unei decizii pozitive în procesul de angajare.

12. HR Manager

Dacă ai stofă de manager dar îți place în mod special să lucrezi cu oamenii, îți place ideea să coordonezi proiectele de recrutare, de creștere a personalului, de optimizare a relației dintre management-ul unei companii și angajații, atunci ar trebui să te intereseze job-ul de HR Manager.

În companiile mari, departamentul de HR se specializează în experți de recrutare, experți de employer branding, experți de training și coaching, experți de payroll (contabilitate) și așa mai departe, însă trebuie să existe cineva care să-i coordoneze pe toți. Cineva cu experiență în fiecare din departamentele respective, care să înțeleagă și viziunea management-ului legată de cultura organizațională pe care vor s-o stimuleze în interiorul companiei însă și fiecare job din subordine. Fiind un job de management, la mijloc e multă planificare și organizare a forței de muncă, optimizare a programelor de creștere a angajaților în skill-uri utile pentru companie, dezvoltare de pachete de beneficii pentru angajații actuali și viitori, pentru a atrage mai mulți oameni  de calitate în organizație și așa mai departe. Un HR Manager coordonează toate activitățile astea, și are nevoie de empatie pentru a se asigura că interesele tuturor sunt bine reprezentate, că negocierile pentru beneficii, salarii și condițiile de lucru sunt efectuate eficient și în general că echipa de HR mișcă întreaga companie în direcția potrivită. Se mai ocupă și de aspecte birocratice, de genul verificării și respectării normelor și legislației apropo de protecția muncii, asigurări medicale, contracte și alte detalii legale, însă în general trebuie să mențină vie legătura dintre angajați prin crearea unei atmosfere plăcute în birou. Asta înseamnă uneori și team building-uri, zone de relaxare și joacă în interiorul spațiului companiei și alte beneficii extra pe care – cel puțin în mediul IT și înainte de pandemie – oamenii le așteptau de la o companie care are forță de muncă tehnică. E drept, am fost răsfățați, însă acum când toată lumea lucrează de acasă, aspectele astea au devenit complet irelevante.

Un HR Manager bun se pricepe la coordonarea unor activități foarte eterogene, care totuși implică atât minime cunoștințe tehnice legate de direcția generală a companiei, cât și abilitatea de a înțelege pe toată lumea și a gândi o direcție care să încerce să-i satisfacă pe cât mai mulți. De la grija pe care ar trebui s-o imprime recrutorilor în a asigura un lifecycle de angajare în care potențialul angajat să se simtă excelent și hiring manager-ul să fie complet satisfăcut cu opțiunile prezentate și alegerea făcută, până la asigurarea creșterii aspectului social al prezenței la birou prin evenimente sau inițiative care să stimuleze comunicarea și conlucrarea între departamente. E greu să fii HR manager, dar e și deosebit de îmbucurător să vezi că inițiativele tale prind roade și fac oamenii fericiți.

Dacă ți-ar fi plăcut să vorbesc și despre alte job-uri din IT care necesită empatie, scrie-mi un comentariu mai jos!

Cu acest articol, am finalizat seria care prezintă job-uri diverse din IT și vă dă ocazia să evaluați dacă vă potriviți pentru vreunul de pe listă. Am discutat despre 6 job-uri din IT care necesită creativitate și despre 18 job-uri din IT care necesită logică, abstractizare și gândire structurată. Urmează câteva articole destul de interesante despre aspectele operaționale a obținerii unui job în IT. Stați pe-aproape!